Deşi este de presupus că toţi oamenii cunosc sensurile acestor cuvinte, noi  vom reaminti mai jos sensul lor de bază şi vom încerca să vedem dacă între cele două cuvinte există vreo legătură.

 „Kárma” (în filozofia brahmanică) desemnează renaşterile şi reîncarnările succesive ale sufletelor, migraţia lor după moarte şi forţa generatoare şi diriguitoare a lor.

     „Bumerangul” este o armă din lemn curbat (folosită de australieni), care, dacă şi-a atins ţinta, revine la locul de aruncare.

     Aici ar mai trebui să adăugăm şi sensul de bază al cuvântului „efect”: fenomen care este produs de un alt fenomen; ceea ce rezultă dintr-o cauză, urmare, consecinţă, rezultat.

     De fapt, în sens filozofic, „kárma” reprezintă un fel de „bancă de date” referitoare la acţiunile noastre (gânduri, vorbe, fapte) pe parcursul unei vieţi, şi care toate se înregistrează în „cartea vieţii”, formând acea zestre kármică. În realitate această „zestre kármică” a fiecăruia este un produs al Legii cauzei şi efectului, deoarece absolut tot ce facem, vorbim sau gândim reprezintă cauze  ce  produc „efecte” care, precum bumerangul, mai devreme sau mai târziu revin la noi, la cei care le-au produs, şi vor crea alte cauze. Deci natura efectelor, malefică sau benefică, depinde de natura cauzelor pe care le-am creat. Dacă astăzi am agresat pe un semen de-al nostru, ne va agresa şi el sau un altul, şi dacă nu azi, mâine sau peste un an sau zece. Dacă înjurăm pe cineva, ne va înjura şi el pe noi; dacă gândim rău despre cineva, o va face şi acela, căci nimic nu scapă acestei legi. Am tăiat pădurea, se produc alunecări de teren; am săpat o groapă altuia, putem cădea noi în ea; am făcut fapte antisociale, societatea ne pedepseşte izolându-ne în locuri speciale. Şi în fiecare zi a vieţii trăim sau vedem nenumărate exemple de acest fel. Şi chiar atunci când ni se întâmplă ceva ori suferim, există explicaţii, există cauze. Viaţa oamenilor e plină de neprevăzut, de întâmplări ciudate, de lucruri „inexplicabile”, dar toate au o cauză. Şi oamenii au evoluat într-atât, încât au învăţat să descopere cauzele fenomenelor, dar acesta încă este un stadiu tranziţional, mai e cale lungă până la aflarea Adevărului suprem.

     Vedem în zilele noastre că oamenii continuă să se duşmănească şi să se lupte între ei, iar multe dintre statele lumii fac la fel. De ce se întâmplă toate acestea?!

     Conform ştiinţei cosmologice, actuala omenire pământeană este alcătuită din „oameni naturali” şi „oameni culturali”. Oamenii naturali reprezintă acea categorie umană, care încă este dominată de „principiul ucigaş” al animalului, dominată de energia grea, şi se manifestă ca atare. Mai zilele trecute am văzut cu toţii la televizor imagini de la un marş organizat într-un oraş, o manifestaţie care se declara paşnică, dar agresivitatea dezlănţuită a câtorva indivizi faţă de oamenii de ordine dovedea exact contrariul: acele fiinţe erau dominate de „principiul ucigaş” care este specific regnului animal, numai că acolo este vorba despre alt fenomen, despre lupta pentru supravieţuire, dar în exemplul de mai sus nu se punea nicidecum problema „supravieţuirii”. Aceasta înseamnă că acei indivizi încă mai aparţin „oamenilor naturali” care se lasă dominaţi de imbolduri instinctuale uitând de raţiune, iar faptele lor se înscriu în zestrea lor kármică, deoarece au creat cauze care vor avea efecte bumerangice.

     În contrast cu aceştia, există „oamenii culturali”, care reuşesc să-şi reprime instinctele şi să acţioneze conform raţiunii şi iubirii faţă de aproapele; aceştia reprezintă acea categorie de oameni mai înalt evoluată din punct de vedere moral şi spiritual; ei mereu se vor strădui să aducă pacea pe pământ. Şi astfel cele două categorii convieţuiesc concomitent într-un conflict continuu, dar şi într-un anumit echilibru social, până când şi oamenii naturali vor deveni şi ei oameni culturali şi conflictul se va diminua.

     Acest fenomen este valabil şi pentru statele lumii. Şi ele sunt entităţi dominate de aceleaşi principii şi acţionând conform lor. Un stat mai puternic sau mai agresiv va căuta întotdeauna să agreseze alte state mai slabe sau mai puţin agresive. Deşi în zilele noastre aranjamentele politice interstatale au evoluat mult, mereu vedem pe întreg globul izbucniri, conflicte, agresiuni, cuceriri/răpiri de teritorii sau intenţii în acest sens, pentru că întreaga omenire încă nu este suficient de evoluată. Suveranitatea multor state este încălcată zilnic pe o cale sau alta. Chiar în Uniunea Europeană se întâmplă asemenea fenomene. Sub pretextul că „avem dreptul să circulăm liberi” în statele comunitare, unii îşi permit să „invadeze” teritoriul altei ţări, pentru a săvârşi scandaluri şi fapte antisociale, chiar antistatale sau pentru a dicta ei ce ai de făcut în propria ta ţară. Dar pe de altă parte, odată un stat intrat în Uniune trebuie neapărat să urmeze „recomandările” venite de la centru, chiar şi atunci când acele recomandări sunt împotriva intereselor statului respectiv. De ce? Din acelaşi motiv: astăzi statele se cuceresc în mai mică măsură cu armata; ele se cuceresc cu inteligenţa, pe cale economică. Oamenii continuă să se persecute unii pe alţii şi să se jefuiască „pe faţă sau camuflat”. Oamenii naturali te jefuiesc pe faţă, cei culturali (care au mai păstrat totuşi o parte a principiului ucigaş al animalului de pradă) o fac camuflat, sub diverse forme „ascunse precum comisoanele bancare”. Ce sunt în realitate FMI-ul, Banca Mondială sau alte instituţii asemănătoare, dacă nu sirena mării care te atrage cu cântecul ei vrăjit să-i cazi în mreje, ca apoi să-i devii supus credincios pentru multă vreme? Şi nu simte poporul român acest lucru pe pielea lui?! Toate miliardele împrumutate de la aceste instituţii de douăzeci şi ceva de ani încoace unde s-au dus?! Continuăm să împrumutăm şi să plătim dobândă la dobândă şi care este rezultatul? Trăim noi astăzi cu mult mai bine decât în trecut?! Dacă da, atunci uitaţi-vă la pensionarii României şi-mi veţi da dreptate. Cu ce s-au ales ei după o muncă de o viaţă? Astăzi au o pensie de mizerie, la limita supravieţuirii. Şi sunt de vină aceşti oameni sau cei care „i-au folosit” şi apoi „i-au abandonat”, ca în producţia cinematografică „Sedusă şi abandonată”? Adevărul e că ei sunt victimele unui jaf mai mult sau mai puţin mascat.

     Şi aşa lumea continuă să meargă înainte şi va mai dura mult timp până când va dispărea „principiul ucigaş” al animalului din noi şi vom deveni mai umani, mai altruişti, mai inteligenţi şi cu mai mare iubire faţă de semenii noştri, căci Legea cauzei şi efectului ne va ajuta să evoluăm către un stadiu superior al moralităţii, iar kárma întregii omeniri va fi mai bună. Dar ca să ajungem acolo, noi înşine, în fiecare zi, trebuie să lucrăm asupra conştiinţei noastre şi să devenim mai buni, căci acest pământ nu este nici al meu şi nici al tău, ci e pământul „nostru” şi trebuie să-l îngrijim şi să-l ocrotim „împreună”, căci numai aşa ne va hrăni şi ne va ocroti şi el pe noi… Şi pe acest pământ nu trebuie să existe nici român, nici ungur, nici evreu, nici musulman, nici boşiman ori eschimos, care să se duşmănească între ei, ci trebuie să existe numai OAMENI, care să trăiască în pace şi prietenie, şi doar atunci Dumnezeu va vi pe deplin mereu cu noi toţi…

                                                                                             Mihai Trifoi

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail