Am prezentat deja pe elevii români ce învăţau în clasa Infimae Grammaticae (Gramatistă inferioară) în anul şcolar 1840-1841 în această instituţie dragă a noastră, a românilor, maghiarilor, saşilor, armenilor şi a altor etnii (acestea din urmă chiar dacă au avut foarte puţini elevi, tot dragă le este) care au învăţat prin secole aici, pe strada Lupului (Farkas, azi Kogălniceanu) din Clujul de atunci, instituţie numită în mod arhicunoscut Liceul Piarist, dar în anul şcolar de care ne ocupăm îi zicea Gimnaziul Regesc (Regius Gymnasium) şi avea limbă de predare latina.
Să vedem, în continuare ce elevi români şi de altă etnie şi religie erau în clasa Mediae Grammaticae (Gramatistă Mijlocie), din acelaşi an şcolar. Aici învăţau 11 greco-catolici şi 1 ortodox, deci 12 români (pe coperta din faţă a catalogului sunt trecuţi din greşeală toţi 12 greco-catolici), 34 de romano-catolici şi un reformat.
Greco-catolici erau următorii: Matei Bota (Botha Mathaeus) din Cluj-Mănăştur (Monostor), comitatul Cojocna, de 12 ani, tatăl Valentin, iobag; Vasile Ciurilai [Ciurileanu] (Csurilai Ladislaus) din Ciurila (foarte interesant că în matricolă scrie româneşte, cu grafie maghiară: Csurila, şi nu denumirea maghiară Csürülye, profesorul va fi scris după cum va fi numit elevul satul său de baştină), comitatul Turda, de 14 ani, tatăl Gavrilă, preot (elevul fiind foarte probabil frate cu tribunul Ioan Ciurileanu de la 1848-1849); Alexandru Ţicudi (Czikudi Alexander), de 13 ani, din Dâmbu, comitatul Cojocna, tatăl Grigore, preot (clasificat la examen cu eminentiam la cele patru materii principale de studiu în ambele semestre); [Alexandru Ţicudi este martir al Revoluţiei Române de la 1848-1849, fiind împuşcat de către Tribunalul de sânge ungar, împreună cu alţi români, la 19 martie 1849 pe Cetăţuie (vezi foto o imagine veche a Cetăţuii), în Cluj; în perioada interbelică, atunci când românii erau români buni recunoscători ai martirajului făcut de înaintaşi pentru păstrarea fiinţei naţionale, era în Cluj strada Alexandru Ţicudi, azi strada Ţibleşului, nume „anonim”, bine ticluit de comuniştii clujeni în 1964, începând tot cu Ţi, putem interpreta faptul ca o batjocură şi o profanare]; George Colcear (Kolcsár Georgius) din Morău, comitatul Dăbâca, de 14 ani, tatăl Laurenţiu, preot; Vasile Lăpuşan (Lapusan Ladisl[aus]) din Viştea, comitatul Cojocna, de 14 ani, tatăl George, iobag (clasificat la examen cu ad eminentiam la cele patru materii principale de studiu, în ambele semestre); Ioan Lemeni (Lemenyi Joannes), libertin din Bonţ, comitatul Dăbâca, de 13 ani, tatăl Ioan, preot; Simion Mitre, din Dragu, comitatul Dăbâca, de 14 ani, tatăl Nicolae, iobag; Vasile Oltean (Oltyán Ladislaus), libertin din Dăbâca, comitatul Dăbâca, de 13 ani, tatăl Ioan, preot; Iosif Orian, libertin din Ocna Dejului, comitatul Solnocul Interior, de 13 ani, tatăl Simion, preot; Ioan Popovici (Popovics Joannes), din Apahida, comitatul Cojocna, de 12 ani, tatăl Iosif, iobag; Ioan Jorja (Zsorzsa Joannes), din Bălan (Balasháza), comitatul Dăbâca, de 16 ani, tatăl Simion, preot. Ortodox era Ioan Sivo (Szivó Joannes), din Făgăraş, districtul Făgăraşului, de 13 ani, tatăl Tănase (Athanasius), arendaş (Arendator) în Huedin (B. Hunyad). Colegi romano-catolici ai elevilor români erau: Bánfy Joannes, fiul lui Wolphgangus [în maghiară Farkas Bánfy], vigiliarum magister al Regimentului Secuiesc din Catalina, Trei Scaune; Bauer Antonius şi Bauer Joannis, cetăţeni clujeni; Bogdánfi Franciscus (foarte probabil armean), fiul lui Gabriel, Posta Magister în Cluj; apoi fiul unui morar în Gilău, Bognár, din Băgara; un Csath Adamus de Cozma (familia Csath este de origine română); Czentner Eduard din Cavnic, districtul Chioar; contele Eszterházy Coloman de Galantha, fiul contelui Dionysius din Cluj, notat cu eminentiam la materiile principale; fiul unui bucătar din Cluj, Fejér; fiul unui berar din Someşeni, Hepperli; Hics Julius din Tokai, comitatul Zemplen; secui din Giurgeu, comitatul Ciuc şi din Trei Scaune; fiul unui iobag din Turea, Kis; fiul unui portar la Guberniu, Kolosváry; fiul unui negustor [armean] din Gherla, Korbuly (la învăţătură clasificat cu ad eminentiam); fiul unui plebeus din Cluj, Nagy; Racz Colomanus de Galgo, fiul nobilului, comandantul cetăţii Gherla (comendans arcis Szamos Ujvariensis); Scheribel Josephus din Cluj, care avea tutore pe Joannes Lugosics, arendaş în Cluj; Schopf Adolfus, din Sibiu, fiul lui Aloyius, comisar de război (Commisarius Bellicus) în Cluj; Torma Carolus de Ciceu-Cristur, de 11 ani, fiul nobilului Josephus, magistru de poştă în Ciceu-Cristur, comitatul Solnocul Interior [este vorba de Torma Károly de Csicsókeresztúr (vezi foto), născut în Coldău, în 1829, mort în Porto d’Anzio, Italia, în 1897, doctor în științe umaniste, arheolog, profesor universitar, membru al Academiei Maghiare de Științe, a scris lucrări despre monumente romane în Dacia, membru de onoare al Academiei Române din 1882; tatăl său era istoric]; un fiu de nobil din Colţeşti, Thoroczkay (de văzut implicarea acestei familii în Revoluţia de la 1848-1849); Veszprémi Antonius, fiul lui Alexius, judele cetăţii Clujului, şi alţii.
Reiese şi din acest tablou o interesantă şi pitorească lume studenţească a acestei dragi instituţii de pe strada Lupului de atunci, azi strada Kogălniceanu, cu un martir român, tribun la 1848-1849 din Câmpia Transilvaniei, Alexandru Ţicudi, al cărui nume l-au şters comuniştii din nomenclatura străzilor clujene, cu un maghiar învăţat, membru de onoare al Academiei Române, Torma Karoly, cu un fiu de conte, cu fii de dregători împortanţi, fii de mari şi mici nobili, de preoţi români, dar şi de plebei şi muncitori din Cluj şi de iobagi români şi maghiari.
Vasile Lechințan
