Iubirea faţă de Liceul Piarist din Cluj (să-i zicem această denumire cu care este cunoscut unanim de pe vremea lui Avram Iancu, Papiu, Bariţiu) ne atrage ca un miraj să-i cunoaştem istoria în cele mai multe aspecte. Să facem, de astă dată, un sondaj, să vedem ce elevi români învăţau într-o clasă, aici, în anul şcolar 1840-1841, cu speranţele lor uriaşe de accedere a românilor la libertate şi modernitate, şi ce fel de colegi de alte etnii aveau ei la această instituţie dragă de pe strada Lupului (Farkas, azi Kogălniceanu) din Clujul de atunci.
Se păstrează în condiţii foarte bune, la Arhivele Naţionale Cluj, matricola şcolară din acel an a Gimnaziului Regesc (Regius Gymnasium) – aşa-i spunea atunci instituţiei clujene, aşadar instituţie de stat, cu predare în limba latină, sub conducerea piariştilor. Erau atunci cinci clase: Infimae Grammaticae (în continuare IM), Mediae Grammaticae (în continuare MG), Supremae Grammaticae (în continuare SM), Prima Humanitatis (în continuare PH) şi Secunda Humanitatis (SH), deci trei clase de gramatişti: inferioară, medie şi superioară, şi două de humanioare: prima şi a doua. Luăm ca exemplu, cu totul întâmplător, clasa IG unde învăţau 28 de greco-catolici şi 4 ortodocşi, deci 32 de elevi români, şi 42 de romano-catolici. Clasificările la examen erau următoarele: Eminentiam, Classem I-mam cu accessu ad Eminentiam, Classem Primam, Classem Secundam, Classem Tertiam şi Examen non subiverunt (cu examen nesusţinut).
Greco-catolici erau următorii: Iosif Albon din Cămăraşu, comitatul Cojocna, de 14 ani, tatăl Ioan, iobag; Petru Anca, libertin din Sântejude (scris greşit în matricolă Sz. Enyed, în loc de Sz. Egyed), comitatul Dăbâca, de 12 ani, viitor strălucit învăţător, tatăl Dumitru, preot; Ladislau Baldi, libertin din Cluj, de 13 ani, tatăl Ignat, cantor; Ioan Balint, din Petreştii de Jos, comitatul Turda, de 14 ani, tatăl Ioan, nobil, preot; Leontin Bariţiu, din Petreştii de Mijloc, comitatul Turda, de 14 ani, tatăl Ioan, nobil, preot, tatăl marelui cărturar George Bariţiu; Teodor Bogocean, libertin din Gheorgheni, comitatul Cojocna, de 13 ani, tatăl Ioan, preot; Ioan Buzura, din Măgoaja, comitatul Solnocul Interior, de 13 ani, tatăl Petru, nobil, preot; Ioan Cicio, din Băiţa, comitatul Dăbâca, de 13 ani, tatăl Simion, nobil; Teodor Bogocean, libertin din Gheorgheni, comitatul Cojocna, de 13 ani, tatăl Ioan, preot; Ioan Filipan, libertin din Buza, comitatul Dăbâca, de 12 ani, tatăl Petru, preot; Vasile Gaborfi, libertin din Piatra, comitatul Solnocul Interior, de 13 ani, tatăl Gavril, cantor; Solomon Caba, din Berindu, comitatul Cojocna, de 16 ani, tatăl Teodor, iobag în Cluj (Claudiopoli); Gavril Crişan, din Filea de Jos, comitatul Turda, de 12 ani, tatăl Dumitru, iobag; Ştefan Maroşan din Jucu, comitatul Cojocna, de 16 ani, tatăl Ioan, nobil; Simion Maroşan, din Aşchileu, comitatul Dăbâca, de 14 ani, tatăl Vasile, iobag; Irimie Opriş, din Cuceu, comitatul Solnocul Interior, de 15 ani, tatăl Teodor, nobil, preot; Dumitru Oros, din Aluniş, comitatul Solnocul Interior, de 12 ani, tatăl Ladislau, nobil, preot; Ilie Pop, libertin din Sălişte, comitatul Turda, de 14 ani, tatăl Grigore, preot; Grigore Pop, din Nicula, comitatul Dăbâca, de 15 ani, mama Mircea, nobilă, văduvă; Ioan Pop, din Somcut, comitatul Solnocul Interior, de 12 ani, mama Ana Anca, iobagă; Macarie Peştean din Ghirişu Român, comitatul Cojocna, de 17 ani, tatăl Teodor, iobag; Simion Petean, libertin din Feiurdeni, comitatul Cojocna, de 11 ani, tatăl Macarie, cantor (în monografia Feiurdeniului figurează: „La Revoluția din 1848, singurul nume care apare este al unui student de 16 ani Simion Petean, devenit mai târziu preot în Juc”); Ştefan Puriş din Fildu de Mijloc, comitatul Cojocna, de 16 ani, eminent la multe materii, tatăl Constantin, iobag; Mihai Raţ, din Gâlgău, comitatul Dăbâca, de 14 ani, mama Maria Bogocean din Cluj; Ioan Tămaş, din Sărata, comitatul Dăbâca, de 17 ani, tatăl Vasile, nobil; Ioan Tite, din Călacea, comitatul Dăbâca, de 19 ani, tatăl Iftimie (Euthymius), nobil; Vasile Tohati, libertin din Căşei, comitatul Solnocul Interior, de 16 ani, tatăl Iacob, cantor; Ioan Zdroba, libertin din Drag, comitatul Dăbâca, de 13 ani, tatăl Teodor, cantor; Antal Simion, din Nicula, comitatul Dăbâca, de 13 ani, tatăl nobil.
Ortodocşi erau: Ioan Domşa, din Racâş, comitatul Dăbâca, de 14 ani, tatăl Andrei, preot (un Iulian Andrei Domșa, născut la 20 martie 1887, în Racâș, mort în 1978 în București, a fost deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918); George Gingila din Păuca, comitatul Alba Superioară, de 18 ani, tatăl Ioan, curator la biserică; Vasile Olinca din Sigmir, districtul Bistriţei, de 17 ani, tatăl Ştefan, iobag; Petru Roşca, din Tămaşa, comitatul Cluj, de 16 ani, eminent multe materii, tatăl Ieremia, preot.
Ceilalţi colegi ai acestor elevi români erau toţi romano-catolici, printre ei şi: fiul profesorului Stephanus Banó de la acest liceu, din Cluj; fiul judelui nobililor comitatului Turda Alexander Betegh de Csik-Tusnad, din Sângeru de Câmpie; fiul unui ţesător Bozó din Szegvár, comitatul Csongrád (azi în Ungaria); fiul unui grădinar pe nume de familie Buksa (evident că de origine română) din Cluj; fiul unui Joannes Creiszberger, dulciarius (?) în Cluj; fiul unui blănar pe nume Démen din Cluj; un Ioan Dorgo din Nicula, fiul nobilului Ilie Dorgo, asesor al comitatului Dăbâca (de origine română); un Anton Gáál din Cluj, care avea mamă pe [românca] Flora [Floarea] Timandi [cunoscută familie de nobili români]; fiul unui croitor (sartor) pe nume Lichtenstein din Cluj; fiul unui negustor [armean] din Dumbrăveni, comitatul Târnava, pe nume Lukátsfi; un Mircsa Georgius din Nicula, trecut romano-catolic; un Müller Josephus din Bonţida, fiul unui magister veterinariae de acolo; un Rácz Julius de Galgó din Viena, Austria, fiul inspectorului cetăţii Gherla; fiul unui bucătar (cocus) din Cluj pe nume Urlaki; fiul unui miner pe nume Vinkler din Roşia Montană şi alţii.
O lume interesantă şi pitorească, copii şi părinţi dornici să înveţe tainele literelor, să spere la un viitor mai bun. Sigur că indiferent de etnie şi de condiţie socielă elevii se vor fi distrat în Clujul de atunci, vor fi mers la teatrul ce funcţiona pe aceeaşi stradă (vezi foto), pe la dezbaterile Dietei transilvane.Dr. Vasile Lechințan
