Cu mari eforturi, români de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, mai ales preoţi, care aveau o situaţie puţin mai înstărită, s-au gândit să-şi trimită copiii la şcoli mai înalte, pentru a răzbi la luminile învăţăturii şi poporul român.


Pentru că se păstrează la Arhivele Naţionale Mureş matricolele şcolare din anii 1799 ale Gimnaziului Catolic Latin (predarea era în limba latină) sus-amintit, să vedem cine dintre români frecventau această instituţie şcolară. Printre personalităţile care au învăţat atunci, în anul 1799, mai cunoscute sunt Vasile Turcu şi Simion Crainic. Vasile Turcu a fost viitorul tribun şi martir al Revoluţiei Române, executat la Cluj în octombrie 1848 de către „revoluţionari” maghiari, scris în matricola din 1799: Basilius Tőrők, Valachus, din Săcalu de Câmpie (azi Bărboşi), comitatul Turda (vezi foto pagina din matricolă).

O altă personalitate importantă a fost Simion Crainic, român din Habic, comitatul Turda, de 14 ani, clasificat la învăţătură cu cea mai mare calificare: Prima Eminenter. Posibil să fie una şi aceeaşi persoană cu Simion Crainic de Alsò-Oroszi (Urisiu de Jos), născut tot în Habic, devenit prepozit la Blaj, vicar general şi director adjunct al Liceului românesc greco-catolic din Blaj, dar în unele surse figurează născut în 1777, cel din matricolă s-ar fi născut în 1785, cu opt ani diferenţă, ceea ce poate fi o greşeală a biografului său, sau întâmplarea a făcut să mai fi fost un Simion Crainic născut în Habic? Era descendentul unei cunoscute familii de nobili români Crainic de Urisiu de Jos, din comitatul Turda, înnobilată spre sfârşitul secolului al XVI-lea, cel mai vestit a fost Ladislau/Vasile Crainic de Urisiu de Jos, jude al nobililor comitatului Turda la începutul secolului al XVII-lea, deţinând cea mai înaltă dregătorie din comitat. Cel ajuns în ierarhia mare la Blaj a fost numit provizoriu episcop, în noiembrie 1848, în locul lui Ioan Lemeni, înlăturat de austrieci. Crainic a lăsat o fundaţie de 5000 de florini pentru susţinerea învăţătorilor şi preoţilor greco-catolici. Sub preşedinţia sa, Consistoriul din Blaj a redactat protestul din 13 februarie 1842 în contra proiectului de lege al Dietei din Cluj, prin care se decretase introducerea limbii maghiare în şcolile româneşti.

Alţi români, colegi cu cei doi, din acelaşi an şcolar, care au învăţat la această instituţie târgumureşeană, toţi greco-catolici, au fost: Aron Pop, fiul popii din Jabeniţa (Sos Akna), de 19 ani; Grigore Pop, de 17 ani, fiul popii din Şerbeni (Sorokháza), clasificat la învăţătură, şi el, cu Prima Eminenter; Ioan Boier, fiul popii din Lechinţa, comitatul Turda, de 19 ani; Ioan Fărcaş, de 20 de ani, din Mădăraşu de Câmpie, scaunul Mureş; Petru Dobra, nobil român din Şopteriu, scris greşit comitatul Alba, corect comitatul Cojocna, de 15 ani (din familia Dobra din Şopteriu s-a ridicat Alexandru Dobra, născut în 1794 în Şopteriu, doctor în teologie la Viena, devenit primul episcop al Diecezei unite a Lugojului, numit “conte roman şi asistent papal“, mort în 1870); Vasile Truţa, de 16 ani, nobil român din Orşova, comitatul Turda; Grigore Rău? (Rho), libertin român din Milaş, de 18 ani; Ioan Micu (Miko), de 17 ani, român din Deaj, comitatul Târnava; Ladislau/Vasile Truţa, de 17 ani, nobil român din Beica Românească, din comitatul Turda; Mihai Conţ, de 18 ani, nobil român din Târgu Mureş, scaunul Mureş; Petru Grama, de 18 ani, libertin român din Milaş, comitatul Cojocna; Andrei Pop, de 20 de ani, fiul popii din Şamşud (azi Şincai), scaunul Mureş; Ioan Pop, de 16 ani, fiul popii din Ţiptelnic (Száltelek), scaunul Mureş; Lasislau Conţ (Kontz), de 15 ani, cetăţean (civis) din Târgu Mureş; Mihai Barna, de 13 ani, din Archiud, comitatul Cojocna; Tiron Ciavaşi [Ceuăşan], de 15 ani, fiul popii din Săbed, scaunul Mureş; Grigore Boier, de 14 ani, din Lechinţa de Mureş, comitatul Turda; Ioan Cătană (Katona), de 17 ani, din Crăieşti, comitatul Cojocna; Mihai Moldovan, de 13 ani, din Lăureni, scaunul Mureş (un Alexandru Moldovan, născut în 1869 în Lăureni, mort în 1937, a fost delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918) şi Simion Mihalţi, de 16 ani, din Ivăneşti, scaunul Mureş.

Ce fel de etnie aveau colegii elevilor români (toţi ceilalţi fiind romano-catolici)? Germani (menţionaţi astfel în mod expres) erau: Antonius Nessenfeld, nobil german din Praid, scaunul Odorhei, şi Joannis Sommer, de 13 ani, german din Dej, fiul răposatului preceptor de sare, dar mai erau cu nume germane, fără a li se preciza etnia: Andreas Phenningdorf, de 14 ani, cetăţean din Târgu Mureş; Carolus Heels, de 12 ani, cetăţean din Târgu Mureş; Georgius Vilmann, de 13 ani, cetăţean din Târgu Mureş şi, probabil, Venceslav Peielle, cetăţean din Târgu Mureş, ultimul, cu clasificarea la învăţătura Prima Eminenter. Matteus Sorbany, de 17 ani, din Făgăraş, este trecut romano-catolic, evident că este de origine română. Apoi mai erau mulţi colegi armeni: Joannes Lengyel, nobil, de 17 ani (clasificat Prima Eminenter); Antonius Lengyel, de 16 ani; Gregorius Lengyel, de 13 ani; Stephanus Lengyel, de 13 ani; Emericus Iszak, de 13 ani; Isacus Iszai, de 12 ani şi Stephanus Patruban, de 16 ani (clasificat Prima Eminenter), toţi şapte din Dumbrăveni, comitatul Târnava, apoi: Deodatus Cziffra, de 16 ani; Antoniu Kőver, de 13 ani; Gregorius Kőver, de 12 ani, erau toţi trei din Gheorgheni, scaunul Giurgeu, şi Antonius Szentpeteri, de 15 ani, Gregorius Patruban, de 13 ani şi Martinus Csiki, de 12 ani, toţi trei cetăţeni din Târgu Mureş. În total erau aşadar 13 elevi armeni, colegi de clasă cu românii sus-amintiţi. Ignatius Dágovski, de 15 ani, era probabil de origine slavă, cetăţean din Târgu Mureş. Nobili mari erau: liber baronul Paulus Bornemisza de Kaszon, de 12 ani, clasificat Prima Eminenter, şi liber baronul Ladislaus Bálintit de Tővis (Teiuş), de 10 ani, clasificat doar cu Prima.

Menţionaţi ca nobili secui, respectiv secui erau 22 de elevi din scaunele Trei Scaune, Mureş, Giurgeu, Ciucul de Sus, Ciuc şi Odorhei. Mai sunt elevi cu nume maghiare, dar cu etnia Hungarus figurează doar 2 nobili. În total, în anul 1799, în cele patru clase ale Gimnaziului: Superiore Humanitatis, Inferiore Humanitatis, Tertia Grammaticae, Secunda Gramaticae şi Prima Grammaticae erau 86 de elevi: 23 % români, 15 % armeni, 25 % secui, 2 % germani şi 37 % romano-catolici (2 Hungarus, 2 baroni), majoritatea cu nume maghiare. Aşadar, învăţau în aceeaşi clasă elevi de etnii diferite, fără a-şi pierde etnia, fără a se propaga separatism etnic sau de condiţie socială.


De remarcat măsluirea numărului de români greco-catolici în Anuarul Liceului din 1895, editat în limba maghiară, unde, în 1799, greco-catolici figurează doar în număr de 15, în realitate fiind 20, conform matricolei şcolare, document original de epocă. Matricola liceului din anul şcolar 1894-1895, sus-amintită, menţionează că din 1782 până în 1895, timp de 112 ani, au învăţat la acest gimnaziu din Târgu Mureş 3950 de elevi români greco-catolici, dar trebuie să fi fost în realitate peste 4000, devreme ce s-a demonstrat cu anul 1799 măsluirea cifrelor.

PS. Astăzi, clădirile acestui fost gimnaziu au fost date în proprietate pe nedrept în anul 2005 de către statul român Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, care le-a cerut pe nedrept cu pretext de retrocedare, şi tot statul român plăteşte sume imense drept chirie acestei Episcopii, din anul 2005, pentru că acolo funcţionează şi Liceul „Unirea” din Târgu Mureş.

Dr. Vasile Lechințan

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail