8. Ideal ar fi ca românii să se implice masiv în creativitate, care nu doar ne deschide drumul spre o viaţă liberă şi prosperă, înalt umană, ci şi spre demnitatea pe care o dorim atât de mult în competiţia cu celelelte naţiuni. Am citit recent o Enciclopedie ilustrată a lumii, făcută de străini, în care noi, românii, lipsim mult, mai bine zis figurăm în foarte puţine locuri pentru perioada contemporană, şi mai ales după 1989, uneori apărem mai mult negativ (mineriade, corupţie etc). O vină mare o are statul român pentru că nu a investit suficient în cercetare, nu a încurajat cercetarea (statul ungar, de exemplu, a dat şi dă premii serioase unor cercetători maghiari de la noi pentru lucrări şi studii istorice în Arhive şi biblioteci). Pentru cercetarea istorică, de exemplu, România are imense comori de cercetat, cum sunt Arhivele Naţionale de la centru (Bucureşti) şi din fiecare judeţ, precum şi marile biblioteci ale Academiei şi cele universitare, chiar şi cele judeţene, în toate fiind mii şi mii de metri liniari de documente şi tipărituri de cercetat, din Evul Mediu timpuriu încoace. Pentru istoria naţională sunt de cercetat mii şi mii de metri liniari de arhivă, nevăzută încă de specialişti, la Arhivele Naţionale din Budapesta şi la Arhivele din Viena, atât cele administrative şi cât cele militare. Ideal ar fi să avem în permanenţă guverne responsabile care să investească în cercetarea acestor comori. Statul român a desfiinţat, după 1989, numeroase centre de cercetare din ţară, care studiau pe linie agronomică, biologică, medicală, artistică, industrială etc. Ideal ar fi ca statul român să achiziţioneze tehnologie de ultimă generaţie pentru ca studenţii să-şi poate permite să facă cercetări ştiinţifice la noi în ţară. Ideal ar fi ca toţi românii să fie conştienţi de necesitatea creativităţii, de acest vârf de activitate umană, cu care se mândreşte orice naţiune responsabilă.
9. Ideal ar fi ca şi ţara noastră să aibă – totuşi, au trecut treizeci de ani de libertate – o Enciclopedie a României, sub egida Academiei Române, în vreo douăzeci de volume, cum au marile naţiuni ale lumii: Enciclopedia Franceză, Enciclopedia Britanică, Enciclopedia Americană etc. E drept că sunt foarte multe informaţii pe internet, dar tot atât de drept este că unele sunt nesigure, altele cu omisiuni, altele intenţionat „fabricate” după interese politice etc. Dacă un străin vrea să se intereseze de Câmpia Transilvaniei, de exemplu, în limba română găseşte doar câteva referiri la relief, sol, climă, şi atunci caută în limba maghiară şi găseşte aproape absolut numai informaţii (de altfel importante şi necesare) despre cultura maghiară din această zonă, deşi titlul articolului este Mezőség, respectiv Câmpia Transilvaniei, nu este titlul Cultura maghiară din Câmpia Transilvaniei. Tot astfel, dacă vrea un străin să se intereseze, de exemplu, de satul Basarabasa, din ţinutul Hunedoarei, căutând în limba română, găseşte doar menţiunea că are biserică de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae”. În Enciclopedia maghiară, însă, intitulată Magyar Nagylexikon, apărută în 19 volume, în 1993-2004, în condiţii grafice excelente, cu ilustraţii color, găseşte mai multe informaţii despre Basarabasa, inclusiv una tendenţioasă că, după nume, acolo ar fi locuit cumani în Evul Mediu timpuriu. Şi nu este singura informație tendenţioasă din toate cele 19 volume ale Enciclopediei maghiare. De aceea este de condamnat letargia noastră românească în a realiza o operă clară şi extrem de importantă pentru demnitatea noastră naţională, numită Enciclopedia Română.
Un elogiu trebuie să aducem aici românilor transilvăneni, ca iniţiatori, care au realizat minunata Enciclopedie Română a Astrei, prima enciclopedie în limba română, în trei volume, în perioada 1898-1904, sub coordonarea prim secretarului Astrei, Dr. Corneliu Diaconovich. Au colaborat aici tot ceea avea spiritul românesc al vremii mai important, savanți, istorici, oameni de litere, precum: Babeș, Branişte (vezi foto Valeriu Branişte, VB), Dima (vezi foto Gheorghe Dima, tânăr, GD), Densuşianu, Maiorescu (vezi foto Titu Maiorescu, TM), Rădulescu-Motru (vezi foto Constantin Rădulescu-Motru, CRM), Antipa, Onciul, Speranția, Teclu, Xenopol şi alţii.
Dr. Vasile Lechințan
