Dacă ne gândim că lui Eminescu nu i-a trebuit să aibă alături un traducător ca să cutreiere Transilvania, spre mica Romă şi înapoi, ne putem lesne închipui prin ce ţară românească a trecut, inclusiv străbătând prin unele insule de sate majoritar maghiare, unde neapărat se cunoştea şi limba română. „Când Eminescu peregrina de la Cernăuţi la Bucureşti, de la Iaşi la Blaj, o făcea cu siguranţa celui care se află printre ai săi, printre oameni care îi cunosc limba” (Irina Petraş).
Urmează alte cuvinte româneşti asimilate în limba maghiară, cu menţiunea localităţii/zonei şi anul atestării documentare.
– colindă şi a colinda, cuvânt românesc de origine latină (calendae) sau posibil din slava veche (kolenda), figurează împrumutat în maghiară sub formele kolinda, respectiv kolindál de maghiari/secui din:
- a) Transilvania: în sens de a colinda: într-un document maghiar din 1838-1845 se spune: „<Kolindál> (română) <chantal> (latină) – aşa se numeşte a colinda în Ajunul Crăciunului, sâmbătă seara, de flăcăii ţărani”; în sens de colindă: Geoagiu de Jos, 1752, în text este amintit faptul că după obiceiul românesc s-au dus la colindat la casa iobagului Alb Oprea din Geoagiu de Jos, în Postul Crăciunului; Reghin; Jeledinţi, azi jud. Hunedoara; Văleni, jud. Cluj; Covasna, 1893-1891; Odorhei, 1893-1891; Zalău, 1899; Dămăcuşeni, azi jud. Maramureş; Chidea, azi jud. Cluj; Mădăraş, azi jud. Harghita; Araci, azi jud. Covasna; Carei, azi jud. Satu Mare; Satu Mic, azi comuna Şilindia, Arad; bazinul Someşului Mic; valea Borşei, etc.; în derivate, colindător: ţinutul Dobrei, înainte de secolul XIX, sunt amintiţi tineri colindători de Crăciun; Tetişu, azi jud. Sălaj;
- b) de maghiari de pe teritoriul actual al Ungariei: Oroshaza, oraş în Ungaria, în vestul judeţului Bichiş – Békés; Balmazújváros, oraş azi în judeţul Hajdú-Bihar.
– fluier/fluiera/fluieraş, cuvinte româneşti autohtone, împrumutate sub forma furulya/furulyál/furulyás de maghiari/secui din:
- a) Transilvania: cu sens de fluier: Târgu Mureş, 1644; Suatu de Jos, comitatul Cluj, 1664; Lăpugiu de Sus, comitatul Hunedoara, 1747, este amintit Coroşovan Lup; Cârţişoara, Făgăraş, 1797, în text este amintit în inventar şi cuvântul românesc cămaşă –Kamáse; Mierţa, comitatul Cluj, 1827; Trei Scaune, 1903-1901; apoi în Ciuc, Giurgeu, Odorhei, Jeledinţi, Lupeni, bazinul Someşului Mic, bazinul Someşului Mare, valea Borşei, zona Călatei, colţul Careiului, Maramureş, Banat, bazinul Târnavei Mici şi Târnavei Mari, bazinul Arieşului, bazinul Nirajului, bazinul Mureşului, Câmpia Transilvaniei, etc ; cu sens de sunet de fluier: Valea Bradului, comitatul Hunedoara, 1754, un martor declară că la lăsarea postului din acel an a mers la o petrecere cu cântec de fluier; cu sens de a fluiera/ a cânta din fluier: un document din 1736 spune că a fost păcurar la oi un tânăr flăcău, care a închis oile în ocol şi cânta din fluier/fluiera; Luminişu, Chioar, 1757, este amintit Terpe Irimia despre care bătrânii spuneau că a fost un bun fluieraş şi fluiera foarte bine; cu sens de cântat din fluier: un document din 1736 spune că “domnişoara, privindu-l de mai multe ori de la fereastra casei pe tânărul român și ascultându-i cântatul din fluier, ea îl iubea foarte mult pe păcurar”; cu sens de fluieraş, în nume: Chelinţa, comitatul Solnoc, 1645; Cluj, 1656, 1725, 1742; Jucu, 1693 si 1697, când este pomenit Parasca Grigore zis şi Fluieraş; Beteşti, scaunul Odorhei, 1745; Gilău, 1783 şi 1801, etc.
- b) de maghiari de pe teritoriul actual al Ungariei: în sens de fluier: comitatul Pest, situate în jurul capitalei Budapesta; ţinutul Balaton; Jászkarajenő, sat azi în districtul Cegléd, județul Pesta; Jászalsószentgyörgy, sat azi în județul Jász-Nagykun-Szolnok; comitatul Nograd, din nordul Ungariei; Szeged, oraş în sudul Ungariei, la centru; comitatul Baranya, sudul Ungariei, cu reşedinţa la Pecs; în sens de fluieraş: comitatul Somogy, în sud-vestul Ungariei; Kalocsa, oraş în Ungaria, etc.; cuvântul fluieraş în forma maghiară este folosit şi de Jokai Mor în celebrul roman Diamantele negre; în sens de fluier în combinaţii cu alte cuvinte: Hortobagy, sat în Ungaria; zona peste Tisa; zona muntoasă Bakony din Ungaria, etc.
(Urmează alte cuvinte preluate de maghiari din limba română, atestate inclusiv pe teritoriul actual al Ungariei).
Foto: Ceată de feciori şi fete din Făgăraş.
Dr. Vasile Lechințan
