De-a dreptul uimitoare este puterea limbii române în istoria Transilvaniei de a fi însuşită şi de comunităţile etnice minoritare conlocuitoare, şi cel mai miraculos este faptul că nu prin şcoală, nu prin impunere de către stat, ci pur şi simplu prin influenţa ei enormă, pe o arie întinsă, până dincolo de Transilvania, pe teritoriul actualei Ungarii, spre vest, aşa cum o dovedesc împrumuturile în maghiară din limba română, înregistrate de lingvişti maghiari recunoscuţi din secolele XIX-XX.
Cuvântul românesc ţap, de exemplu, este înregistrat în sec. XIX că era împrumutat de maghiari, nu numai din Secuime, ci şi din zona Komarom, nordul Ungariei, şi în Kiskunhalas, în sudul Ungariei. Cuvântul românesc mălai (la maghiari málé) a fost preluat de maghiari nu numai de cei din Secuime, din Şimleu Silvaniei, din Baia Mare, din Călata, din comitatul Cluj etc., ci şi de maghiari din comitatele Ugocea şi Bereg, de cei din zona Balaton, din comitatele Vas (din Kemenesalja, vestul Ungariei), Veszprém, Tolna (Sárköz), Heves etc. Urmează o tratare separată a acestei influenţe extraordinare a limbii române până în vestul actualei Ungarii.
Să vedem influenţa limbii române şi asupra altor comunităţi etnice din Transilvania.
1.Exemple de saşi/germani care ştiau şi limba română: Matthias Thoma din Dumitra, scaunul Bistriţa, de religie catolică, de neam săsesc (Natione Saxo), de 44 de ani, în 1781 vorbea limbile săsească, germană şi română (loqvitur Lingvam Saxonicam, Germanicam, et Valachicam); Czink János din Ticuş, scaunul Rupea, de religie luteran, de 21 de ani, în 1831 vorbea limbile germană şi română (beszéll németúl és oláhúl); Müller Mihály, din scaunul Bistriţei, de religie romano-catolică, în 1834 vorbea limbile germană, săsească şi română (beszéll németúl, szászúl és oláhúl); Kuhl János, din Bistriţa, scaunul Bistriţei, de religie luteran, în 1835 vorbea limbile română, maghiară şi germană (beszéll oláhúl, magyarúl és németúl); Theisz Mihály din Sângeorgiu Nou, scaunul Bistriţa, de religie luteran, de 22 de ani, în 1835 vorbea limbile germană, română, săsească şi maghiară (beszéll németúl, oláhúl, szászúl és magyarúl); Fleischer János, de religie luteran, de 25 de ani, în 1836 vorbea limbile săsească şi română (beszéll szászúl és oláhúl); Theil János, din Şeica Mică, scaunul Şeica Mare, de religie luteran, de 25 de ani, în 1836 vorbea limbile germană şi română (beszéll németúl és oláhúl); Hermánn György, din Bistriţa, de religie luteran, în 1836 vorbea limbile germană şi română (beszéll németúl és oláhúl); Stephanus Gottschik, din Petriş, de 60 de ani, în 1842 vorbea limbile germană şi română (er spicht deutch und walachish).
2.Exemple de evrei care ştiau limba română: Schönberger Károly, de 24 de ani, de religie evreiască, în 1831 vorbea limbile evreiască, sârbă, maghiară şi română (beszéll zsidoúl, németúl, rátzúl, magyarúl és oláhúl); Jákob Moses (Moseláim), din Berchez, districtul Chioar, de 22 de ani, israelit, în 1832, vorbea limba maternă evreiască şi înafară de aceasta şi germana şi bine maghiara si româna (Zsido Anyai nyelvén kivül beszélt németúl, jol magyarúl, és oláhúl); Sztressea Volf, din comitatul Mosony, locuitor în Chiţa, de 19 de ani, evreu, în 1832 vorbea limbile româna, germana şi maghiara (beszéll oláhúl, németúl és magyarúl).
3.Exemplu de armean care cunoştea şi limba română: Karátson János, din Gheorgheni, scaunul Ciuc, de 22 de ani, romano-catolic, în 1831 vorbea limbile maghiară, română şi armenească (beszéll magyarúl, oláhúl és örmenyeúl). De precizat că numeroşi armeni au venit din Moldova în Transilvania la sfârşitul secolului al XVII-lea şi toţi ştiau româneşte şi aveau nume româneşti puţin modificate: Kapdebo, Korbuly, etc.
- Exemplu de slav stabilit în Transilvania care cunoştea şi limba română: Joseph Szkokán, din Frumoasa, scaunul Giurgeu, originar din Ungaria, de neam slav (Slavus), de 37 de ani, în 1776 vorbea şi limbile germană, maghiară şi română (Germanicam bene scit, loquitur etiam Hungarice et Vallahice).
Exemplele sunt numeroase, redate doar din cercetări pe anumiţi ani. Cercetări viitoare vor completa această listă care ilustrează clar cunoaşterea limbii române şi de către saşi, evrei, armeni, slavi şi alte etnii din Transilvania.
(Urmează influenţa limbii române, prin împrumuturi de cuvinte româneşti de către maghiari, în localităţi din actuala Ungarie, atestate până la sfârşitul secolului al XIX-lea).
Foto: Port popular a) săsesc şi b) secuiesc din Transilvania.
Dr. Vasile Lechințan
