Posibilităţile de dezvoltare ale Transilvaniei şi ale judeţului Covasna, în contextul Strategiei Europa 2020, au fost puse în discuţie în cadrul unui forum organizat în cursul zilei de luni, de Centrul de Informare Europe Direct din cadrul Consiliului Judeţean Covasna şi Junior Business Club, reprezentat de Toth Szabolcs Barnabas şi Karacsony Zsolt.
În cadrul acestui important eveniment la care au luat parte mai mulţi tineri, alături de reprezentanţi ai mediului de afaceri covăsnean, ai autorităţii locale şi politiceieni, Toth Szabolcs Barnabas a prezentat premisele, priorităţile şi obiectivele Strategiei Europa 2020.
Obectivul strategiei este ieşirea din criză şi relansarea economiei europene
Argumentând nevoia din care s-a născut această strategie, europarlamentarul UDMR Winkler Gyula a declarat că obectivul strategiei îl reprezintă ieşirea din criză şi relansarea economiei europene. „În toată Uniunea Europeană sunt probleme mari. Este suficient să ne uităm la ce se întâmplă, acum, în Cipru sau la faptul că în Spania rata șomajului în rândul tinerilor atinge 40 %” a spus Winkler Gyula. Potrivit acestuia, consolidarea societății bazate pe cunoaștere reprezintă una dintre prioritățile Strategiei Europa 2020. De asemenea, o altă prioritate este legată de creşterea durabilă, „ceea ce înseamnă că vrem să lăsăm un mediu curat copiilor şi nepoţilor noştri”, dar şi problemele ce se referă la incluziunea socială, „deci o strategie care stimulează antreprenoriatul, dar care este sensibilă şi la aspectele sociale” .
Europarlamentarul UDMR a menţionat faptul că la elaborarea proiectului de dezvoltare „Transilvania 2020” s-a pornit de la premisa că zona noastră se poate dezvolta în sinergie cu Uniunea Europeană. „Drumul integrării europene pentru Transilvania constă într-o planificare a dezvoltării sustenabile, în coordonarea planurilor de dezvoltare locale și județene. Conform estimărilor noastre, pe termen lung, un procent de 30% din sumele necesare finanțării proiectele de dezvoltare poate fi obținut din fonduri europene, pe când 70% din finanțarea acestor cheltuieli va proveni din bugetele locale și județene, respectiv din bugetul de stat. Cheia unei planificări eficiente este în mâna autorităților publice locale. Acestea nu trebuie să finanțeze în integralitate din venituri proprii acele investiții care sunt eligibile spre a fi finanțate din fonduri europene. (…) În perioada următoare, și în România vor căpăta importanță investițiile publice. Cooperarea va deveni esențială și la nivelul administrațiilor locale, în cadrul sectorului IMM, dar și în agricultură. Sunt multe întrebări la care nu avem încă răspuns, însă ceea ce este sigur este faptul că economia trebuie să funcționeze indiferent ce se întâmplă în politică !” a conchis Iuliu Winkler.
Este foarte important ca în judeţul Covasna să locuiască familii fericite şi prospere
În cadrul forumului de luni, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, împreună cu senatorul UDMR Klarik Laszlo, au prezentat obiectivele de dezvoltare ale judeţului Covasna, în următorii ani, ce sunt cuprinse în „Programul de dezvoltare Potsa Jozsef”. În opinia acestora, județul nostru ar avea nevoie de un miliard de euro, în următorii opt ani, în condiţiile în care acest curajos program de dezvoltare armonioasă cuprinde planuri concrete privind dezvoltarea agriculturii, modernizarea reţelei de drumuri, lucrări publice, educație, sănătate, gestionarea deșeurilor, dar se referă şi la problemele sociale. Ca şi în cazul Proiectului „Transilvania 2020”, pentru realizarea „Programului de dezvoltare Potsa Jozsef” au fost identificate sumele necesare finanțării, un procent de 30% provenind din fonduri europene şi 70% din bugetele locale și județene, respective din bugetul de stat.
Şi cu acest prilej, senatorul Klarik Laszlo a subliniat faptul că dezvoltarea agriculturii şi a infrastructurii sunt două din cele mai importante domenii care necesită o atenţie deosebită în judeţul Covasna. Acesta a ţinut să precizeze că, „faţă de acele legende potrivit cărora judeţele din Ţinutul Secuiesc sunt sărace”, realitatea arată că judeţul Covasna se situează pe primele locuri în ceea ce priveşte grupurile de producători, numărul proiectelor de finanţare care provin din judeţul Covasna fiind de aproape şase ori mai mare decât media naţională.
Vorbind despre activitatea Asociaţiei AGROSIC, preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a menţionat că este importantă sprijinirea iniţiativelor funcţionale, precum şi sprijinirea din bani publici a gospodarilor din judeţul nostru. „O iniţiativă de acest gen, cursul de pregătire profesională pentru prepararea brânzeturilor, s-a dovedit a fi de mare interes. Pentru asigurarea finanţării lucrărilor de modernizare a drumurilor şi podurilor se va realiza o cooperare interjudeţeană, deoarece pentru modernizarea drumurilor naţionale ce traversează judeţul Covasna este nevoie de 150 milioane de euro, iar în următorii opt ani, pentru modernizarea drumurilor judeţene şi comunale este nevoie de 95 milioane de euro. (…) Programele noastre pentru construirea comunităţii sunt condiţionate mai mult de probleme organizatoric, şi mai puţin de bani. În anii precedenţi am sprijinit acele iniţiative care consolidează comunităţile noastre, ca de exemplu: formaţiile pompierilor voluntari, ansamblurile corale. Este foarte important ca oamenii să se simtă bine, ca în judeţul Covasna să locuiască familii fericite şi prospere” a declarat Tamas Sandor.
Clusterele au un rol important în dezvoltarea locală, regională, naţională şi internaţională
Reprezentantul mediului de afaceri covăsnean, Bagoly Miklos, preşedintele al ASIMCOV, a prezentat participanţilor la forum oportunitățile de afaceri oferite de clustere, o formă de organizare mai puțin cunoscută în România. Denumirea de cluster înseamnă o formă de organizare mai puţin limitată, dar cu toate că membrii acestuia nu au nici o obligaţie juridică, acesta asigură un avantaj pentru unele persoane juridice. La nivel naţional sunt înfiinţate în jur de 35 de clustere, dintre care 13 în Regiunea Centru. În judeţul Covasna, sub egida ASIMCOV, au luat fiinţă clusterul regional Pro Wood, clusterul regional RENERG, clusterul regional Agro Food şi clusterul de biomasă Green Energy – cluster inovativ în România.
Maria Graur
