. . 
În această vară lumea esperantistă este marcată de două evenimente foarte importante: cea de-a 48-a Conferinţă a Ligii Internaţionale a Profesorilor Esperantişti, care se va desfăşura la Oostende, Belgia, din 17 iulie până în 25 august, şi al 100-lea Congres Universal de Esperanto, adevărat jubileu, care urmează să se desfăşoare în oraşul Lille din Franţa, în perioada 25 iulie – 1 august.
Din judeţul nostru, alături de alţi esperantişti din ţara noastră, va participa la aceste evenimente profesorul Mihai Trifoi, preşedintele Asociaţiei de Esperanto din România. În acest material informativ vom insista mai mult asupra Congresului, care reprezintă un adevărat catalizator de energii intelectuale în lumea vorbitorilor de Esperanto.
Până în prezent s-au înscris pentru Congresul de la Lille peste 2400 de participanţi din 82 de ţări, pentru a dezbate tema „Limbi, arte şi valori în dialogul între culturi”. În cadrul acestui eveniment cultural cu adevărat planetar, fiecare participant va vorbi în Esperanto, limba internaţională, astfel că marele număr de şedinţe, prelegeri, dezbateri şi reprezentaţii artistice vor putea funcţiona fără bariere în comunicare, nimeni nu va fi exclus din cauza unor probleme lingvistice, a neînţelegerii.
Oraşul Congresului Universal de Esperanto – care în fiecare an este în altă ţară, adesea în alt continent – se află aproape de Boulogne-sur-Mer (Bulonjo-ĉe-Maro), unde a avut loc prima astfel de întâlnire mondială a esperantiştilor în 1905. Conjudeţeanul nostru va vizita acest loc istoric al mişcării culturale esperantiste, în cadrul uneia dintre multele excursii organizate pentru participanţii la congres.
Pentru informarea cititorilor, amintim că limba Esperanto a fost făcută publică în 1887 de către autorul ei, Ludovic Lazăr Zamenhof, în Bialystok (azi în Polonia), tocmai cu scopul de a uşura comunicarea, prin faptul că se învaţă mai rapid decât toate limbile etnice, de a permite înţelegerea reciprocă a vorbitorilor de diverse limbi, pe baza unei justeţi lingvistice. Astăzi această limbă interetnică este folosită pe scară largă în toate domeniile vieţii culturale, ştiinţifice şi sociale, în contactele dintre locuitori ai diverselor ţări din lumea întreagă. Ea este singura care realizează o comunicare justă cu respect reciproc între oameni, face posibile şanse de comunicare egale între cei care o folosesc, nefiind o limbă maternă sau specifică unei etnii. În acest fel drepturile lingvistice ale participanţilor la actul comunicării sunt reciproc respectate: minorităţi, popoare indigene, membrii ai diverselor etnii nu trebuie să se supună folosirii limbii materne a celuilalt.
Mijloacele tehnice din zilele noastre au grăbit răspândirea şi uzul limbii Esperanto în toată lumea. Internetul, diversele posibilităţi oferite de computere şi telefoane mobile, cursurile prin internet şi-au adus o contribuţie importantă la creşterea numărului vorbitorilor esperantişti, a contactelor dintre aceştia şi a întâlnirilor. În afară de multele cursuri locale în cadrul diverselor cluburi sau instituţii culturale, aproape 200.000 de persoane din întreaga lume deja au învăţat limba internaţională prin internet, accesând siteul http://www.lernu.net , care se află la dispoziţia studioşilor în mai mult de 40 de limbi. În fiecare moment răsună în lume canalul radio în Esperanto http://www.muzaiko.info şi amatorii de filme pot, de asemenea, să vizioneze canalul electronic TV-Esperanto: http://esperantotv.net . Google traduce în şi din Esperanto. Vikipedia, enciclopedia electronică, conţine în momentul de faţă mai mult de 200.000 de articole în Esperanto. În acest fel Limba Internaţională se află în a doua grupă vikipedică a limbilor, în care au apărut mai mult de o sută de mii de articole.
O proprietate demnă de remarcat a acestei a 100-a principală întâlnire a esperantiştilor este pregătirea la scară mondială a unei rezoluţii a Congresului. Mişcarea culturală esperantistă şi-a activat membrii de pe toate continentele: asociaţiile naţionale ale Asociaţiei Universale de Esperanto, şi grupurile locale, pentru a studia tema congresului: „Limbi, arte şi valori în dialogul între culturi”, pentru a crea şi a trimite propria contribuţie la proiectul rezoluţiei. Textul acesteia va fi dezbătut în cadrul congresului de la Lille şi redactat în forma finală, şi la care va contribui la faţa locului şi conjudeţeanul nostru.
Aşadar, după posibilităţile sale, fiecare membru al comunităţii mondiale a vorbitorilor de esperanto poate participa la acest dialog cultural, manifestându-şi punctul de vedere, dorinţa cu privire la calitatea şi formele unui schimb intercultural interetnic, cu scopul unei mai bune înţelegeri şi a unei convieţuiri a întregii omeniri într-o pace durabilă.
(Traducere şi adaptare după un comunicat de presă al UEA în cadrul Campaniei Jurnalistice 2015 referitoare la al 100-lea Congres Universal de Esperanto, Lille, Franţa)
Mihai Trifoi
