. . Încrederea în jurnalismul de tip tradițional se află la cel mai jos nivel din istorie iar social media este „un rău necesar” pentru jurnaliștii care trebuie să își însușească abilitățile de a folosi noile tehnologii, dar nu trebuie să renunțe la standardele clasice, a apreciat jurnalistul John Mastrini, luni, în cadrul unui workshop la București.
„Nu sunt aici să promovez social media. Cred că e un rău necesar”, a spus acesta. Potrivit lui Mastrini, pentru jurnaliști, social media înseamnă multimedia, și anume adaptarea la noile tehnologii, pentru a informa publicul în moduri adaptate noilor generații.
În cei 32 de ani de carieră jurnalistică, John Gregory Mastrini a pus bazele mai multor proiecte inovatoare ale Agenției de știri Reuters, cum ar fi înființarea primului serviciu de știri financiare locale într-o țară post-comunistă (fosta Cehoslovacie) sau a primului serviciu online de larg consum pentru videoclipurile Reuters. După peste 20 de ani de activitate pentru Reuters/Thomson Reuters, John Gregory Mastrini se află în prezent la Praga, unde unde este editorul Departamentului Multimedia la Radio Free Europe/Radio Liberty. De-a lungul timpului, John Mastrini a susținut cursuri de jurnalism, televiziune și rețele sociale pentru colegii săi de la Reuters, dar și, prin intermediul Fundației Thomson Reuters, pentru jurnaliști din Europa și Asia.
El a vorbit pentru publicul de la București despre provocările pe care rețelele de socializare le aduc jurnaliștilor, dar și despre nevoia ca redacțiile să își păstreze reperele și calitatea informației. „Trebuie să vă găsiți valorile de bază, nu o să fiți niciodată următorul Facebook”, s-a adresat Mastrini jurnaliștilor.
Dacă instituțiile media își coboară standardele, nu vor mai exista surse credibile pentru public, a adăugat el.
„Dacă dispar toate redacțiile de încredere, în ritmul acesta, ce o să facem? O să ne bazăm pe ce spune bloggerul de la colțul străzii?”, a întrebat Mastrini.
Potrivit jurnalistului, mass-media s-au schimbat radical odată cu intrarea în era internetului.
„Pe vremea când m-am angajat la Reuters, internetul nu era o unealtă în redacție. Aveam arhive și aveam interni, studenți foarte inteligenți, pe care îi puneam să verifice informații pentru noi în arhive. Ei erau Google-ul nostru”, a adăugat Mastrini.
Acesta a apreciat că social media este o provocare pentru jurnaliști deoarece devine concurență pentru conținutul media tradiționale. Mai mult, a menționat el, în unele țări în care încrederea în media este mică, majoritatea cetățenilor citesc știrile pe rețele de socializare.
Mai mult, odată cu evoluția rețelelor de socializare, orice utilizator poate fi considerat „jurnalist” dacă generează „știri”. Totuși, a adăugat Mastrini, jurnaliștii se diferențiază de restul creatorilor de conținut prin calități specifice.
„Ne punem amprenta de jurnaliști găsind informații rapid, găsind surse și, în final, prezentând informațiile într-un context”, a subliniat el.
„Jurnalismul și comunicarea au un rol în a construi încrederea. Criza de azi este o criză a încrederii și putem vorbi de o criză a jurnalismului. Vă voi arăta statistici. Încrederea în media este la cel mai jos nivel în Marea Britanie și Statele Unite ale Americii de când se fac statistici. Bănuiesc că în epoca victoriană, presa nu era foarte de încredere, dar atunci nu se făceau statistici”, a adăugat el.
Mastrini a prezentat rezultatele unui studiu realizat sub auspiciile Reuters Institute despre consumul de știri în mediul digital. Rezultatele studiului realizat pe 50.000 de subiecți din 26 de țări au fost publicate în iunie anul acesta. Printre concluziile acestui studiu se numără faptul că platformele sociale capătă tot mai multă popularitate, în medie doar 7% dintre consumatorii de știri sunt dispuși să plătească pentru conținut iar la nivel editorial există o criză a modelelor de afaceri eficiente. România nu s-a numărat printre țările incluse în respectivul studiu.
Potrivit respectivului studiu, țara în care încrederea în media este cea mai mare este Finlanda — cu 65%, iar la polul opus Grecia, cu 20%.
„Ne îngrijorează faptul că știrile personalizate și selecția algoritmică a știrilor (pe internet — n.r.) va însemna că publicul riscă să rateze informații importante sau puncte de vedere diferite de propriile convingeri”, arată realizatorii studiului.
Lipsa de încredere în media, a susținut Mastrini, este una la nivel general, fiecare redacție având datoria de a-și construi credibilitatea, uneori în ciuda tendințelor de pe rețelele sociale. „Dacă te scufunzi, măcar să te scufunzi cu mândrie”, a glumit el.
AGERPRES
