România are o mare problemă din punct de vedere al organizării în sectorul de legume și fructe, în condițiile în care la ora actuală există doar 20 de organizații de producători, a declarat, ieri, la Piața de Gros „Abundia”, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, prezent la lansarea Caravanei privind asocierea fermierilor din sectorul horticol, organizată de Ambasada Olandei la București.
„La Bruxelles au fost multe discuții privind slaba organizare în țările Europei Centrale și de Est. Nu este doar cazul României, nici chiar Polonia nu stă foarte bine, iar subvențiile europene sau sprijinul european se acordă prin intermediul organizațiilor de producători. Din păcate, în România, avem puține organizații de producători în acest sector, în jur de 20 de organizații. Cea mai importantă a avut în anii de la aderare investiții pe fonduri europene și naționale undeva la 16—17 milioane lei, iar cifra de afaceri a organizației celei mai importante este de 70 de milioane de lei anual. O cifră îmbucurătoare, dar este un caz unic pentru că ceilalți sunt de mică capacitate”, a spus ministrul Agriculturii.
În opinia acestuia, România are de învățat din experiența Olandei în condițiile în care această țară este al doilea exportator al lumii pe fructe și legume, deși deține o suprafață agricolă redusă, sub două milioane de hectare.
„Olanda este numărul doi în lume la exportul de fructe și legume și în general la produse agroalimentare, deși are o suprafață agricolă de mai puțin de două milioane de hectare. Are o suprafață cât 4-5 județe ale României, dar este suprinzător de performantă. Avem foarte multe de învățat de la acest stat membru care deține și președinția Uniunii Europene. Olanda a reușit să aducă experți de bună calitate, iar modelele prezentate aici și tehnologiile denotă faptul că este în top în acest sector. Cu sprijinul lor cred că vom putea să punem în practică, în câțiva ani, acest potențial al României despre care vorbim. Credem că dacă ne inspirăm din experiența dânșilor vom reuși să progresăm pentru că în ziua de azi fără asociații și fără cooperative nu se poate progresa. Le mulțumesc pentru această inițiativă, această caravană care duce mai departe experiența producătorilor olandezi”, a spus Irimescu.
Șeful MADR a adăugat că sistemul cooperatist nu aparține doar perioadei comuniste, deoarece reprezintă și la ora actuală cheia succesului în foarte multe sisteme agricole moderne, chiar dacă „românul simplu nici nu vrea să audă de acest termen”.
„Mi-a dat cineva un anuar al agriculturii din anul 1938, foarte interesant. Atunci aveam 500 de cooperative în toate sectoarele, așa ca nu văd de ce se crede că am avut cooperative numai în perioada comunismului. (…) De exemplu, în Belgia, 70% din lapte se colectează prin cooperative. De aceea este de datoria noastră să încurajăm stabilirea cooperativelor și asociațiilor, sigur sunt două sectoare, fructe-legume și viticultura, unde cooperația are o semnificație extraordinară pentru că fondurile se distribuie prin cooperative. De multe ori românul simplu nici nu vrea să audă de acest termen, dar este cheia succesului în foarte multe sisteme agricole moderne. Nu este exclus ca după 2020, viitoarea Politică Agricolă Comună să ajungă la o soluție care s-a mai propus și în trecut, respectiv ca fondurile europene să nu mai fie distribuite de către stat ci de cooperative și asociațiile de grupuri de producători”, a adăugat Irimescu.
Asociație producători de legume-fructe: Dacă Olanda vrea să ne ajute, să ne ofere tehnologia la dobânzile de acolo și ne revenim într-un an . .
România deține capacitate, sol fertil și tradiție în cultivarea fructelor și legumelor, însă a rămas la nivelul anilor ’90 din punct de vedere tehnologic, a apreciat, luni, președintele Asociației Producătorilor de Legume și Fructe din România, Vlad Gheorghe.
Cu toate acestea, spune Gheorghe, „producem și concurăm piața”, chiar și în aceste condiții empirice.
„Potențialul României este inestimabil și nu doar datorită solului fertil, ci și a calității factorului uman. Noi avem experiență pe care am demonstrat-o până în 1989, când aveam 3.000 de hectare de sere și eram prezenți în toate țările europene și din Balcani. Empiric, producem și concurăm piața, dar am fost lăsați de izbeliște în privința concurenței neloiale, chipurile din țările intra-comunitare, dar, de fapt, există Turcia, care introduce prin Bulgaria. Din păcate, la noi, factorul cercetării a fost întrerupt 25 de ani, iar, dacă nu se dorește ca domeniul cercetării să își arată adevăratele merite și contribuția pe care a avut-o în experiența anterioară, vom sta la mâna oricărei tehnologii”, a spus acesta.
În opinia lui Vlad Gheorghe, inițiativa Olandei de a prezenta tehnologiile și asocierea sunt „binevenite și lăudabile”, dacă se creează un parteneriat corect în care producătorii români să poată cumpăra tehnologie la dobânzile percepute de băncile olandeze.
„Olanda trebuie să înțeleagă că avem potențial științific, avem destui doctori docenți în ale agriculturii, dar nu avem din punct de vedere tehnic, adică cercetarea nu a produs tehnic, ca să fie în top cu ultimele tehnologii. Ei vor să își vândă tehnologia, iar noi suntem de acord să o cumpăram, dar să ne creeze condiții să o cumpăram la dobânda băncilor din Olanda și atunci suntem competitivi cu cine vor ei pe piață. Într-adevăr, Olanda deține tehnologie ultramodernă pentru spații protejate, iar ca aplicare la nivelul României nu ne dorim, ca producători, decât o finanțare corectă, pentru că un hectar de seră înseamnă 1 — 1,2 milioane de euro investiții. Care dintre bănci ar putea să finanțeze un modul de 25 de hectare, în condițiile în care rentabilitatea lui se amortizează în trei ani? Nu cred că vreuna dintre bănci ar fi un partener loial care să îți dea o facilitate fiscală fără garanții și gajuri la 25 de milioane euro investiție. (…) Dacă vor să ne ajute într-adevăr, să ofere tehnologia pe care o dețin la dobânda băncii din Olanda, și vă demonstrez practic că România își revine într-un an. Nouă ne trebuie construcția și noi putem plăti în producție, iar dacă ne valorifică și producția este un dublu avantaj”, a explicat Gheorghe.
Ambasada Olandei la București organizează, în perioada 1 — 4 februarie 2016, Caravana „Importanța asocierii pentru succesul de piață al fermierilor din sectorul horticol”, care se va desfășura în patru zone de referință pentru sector, respectiv în București, Ruse (Bulgaria), Tecuci și Iași. Experții olandezi vor împărtăși fermierilor români experiența lor în acest sector și rolul asocierii producătorilor agricoli.
AGERPRES
