Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, marţi, că instituţia pe care o conduce este „mai bogată în spiritualitatea ei” prin achiziţionarea unor manuscrise şi documente semnate Mircea Eliade.
„Avem ocazia de a anunţa achiziţionarea în patrimoniul Academiei Române, în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, a unui tezaur aparţinător moştenirii noastre culturale. Nu e un lucru simplu, n-a fost un lucru uşor de realizat, dar el s-a petrecut într-un fel natural, pentru că menirea acestei instituţii, între altele, este şi tezaurizarea valorilor culturii româneşti şi universale în limitele posibilului (…). Academia este mai bogată, dar mai bogată în spiritualitatea ei”, a spus Pop, la o conferinţă de presă desfăşurată în Clubul Academicienilor.
El a accentuat că Academia este „foarte bogată” din punct de vedere spiritual, dar nu material şi a precizat că veniturile pe care le are acest for din donaţii sunt mici.
„Sunt mai mari cheltuielile pentru întreţinerea acestor donaţii, pe de-o parte, iar pe de altă parte ele nu sunt destinate unor scopuri lucrative, cum îşi închipuie anumite persoane, ci sunt destinate exclusiv tezaurului culturii româneşti, propăşirii culturii româneşti, sprijinirii valorilor intelectuale. Şi am avut un prilej, de această dată, să achiziţionăm această zestre de care vă vorbeam şi care vine în chip firesc, de verificare a autenticităţii manuscriselor puse la dispoziţie de Casa de Licitaţie Historic”, a arătat preşedintele Academiei.
Ioan-Aurel Pop a subliniat că achiziţia nu deschide un fond nou, ci îmbogăţeşte Fondul Mircea Eliade al Academiei Române.
„Nu stă în căderea mea să vă spun cât de importantă e moştenirea pe care a lăsat-o culturii româneşti Mircea Eliade. Nici nu e nevoie. Dar vreau să vă reamintesc că face parte totuşi din patrimoniul culturii universale. Dincolo de meandrele vieţii lui, care pot fi discutate, în aceste manuscrise se pot vedea iniţierile lui din tinereţe în cultura şi civilizaţia indică, de pildă, în cunoaştere tainelor civilizaţiei egiptene, în traducerea lui Giovani Papinni, de exemplu”, a spus Pop.
Ioan-Aurel Pop a mai informat că fondurile necesare achiziţiei Eliade, cu suma de 63.840 de euro, în cadrul licitaţiei organizate online de Casa de Licitaţie Historic, în 7 aprilie, au venit de la Fundaţia Patrimoniu a Academiei.
Gabriela Dumitrescu, şef serviciu Manuscrise, Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române, şi-a exprimat speranţa ca şi alte documente Eliade să vină în patrimoniul Academiei.
„Ceea ce este important în contextul acestei achiziţii este faptul că Fondul Bibliotecii Academiei Române se completează astfel şi ceea ce în ani biblioteca a reuşit să achiziţioneze de la Mircea Handoca. (…) Acum, printr-o întâmplare fericită, am reuşit să completăm, cel puţin în parte, fondul Mircea Eliade. Am spus cel puţin în parte, pentru că am înţeles că există încă manuscrise Mircea Eliade depuse de fiul lui Mircea Handoca la Casa de Licitaţie Historic şi sperăm ca în viitor să putem achiziţiona şi celelalte manuscrise existente”, a spus Gabriela Dumitrescu.
Directorul Casei de Licitaţie Historic, Cezar Florea, a anunţat că instituţia pe care o conduce „pregăteşte” la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor o licitaţie cu aceeaşi temă, cu piese „mult peste cele achiziţionate astăzi de Academia Română”.
Florea a mai precizat că licitaţia prezentă s-a realizat „printr-o negociere directă”.
Academia Română a anunţat săptămâna trecută că a achiziţionat 17 manuscrise şi documente semnate Mircea Eliade, majoritatea aparţinând perioadei de adolescenţă şi tinereţe, începând cu anul 1922, când scriitorul avea doar 15 ani.
Printre lucrările cumpărate se află studiul „Umanismul indian”, eseul „Misterele şi iniţierea orientală”, traducerea lucrării „Ispitirea diavolului” de Giovanni Papini, eseul „De ce mai citim”, caiete-manuscris precum „Din carnetul unui cercetaş” şi „Amintiri din retragere”, „Încercări de scrisoare orientală”, „Note şi articole”, „Memoriile unui soldat de plumb”, precum şi schiţe, rezumate sau texte care au stat la baza câtorva conferinţe susţinute la Radio Bucureşti în perioada 1932 – 1938.
Totodată, au fost cumpărate câteva scrisori primite de la profesorul său Constantin Rădulescu-Motru, de la Constantin Noica şi Surendranath Dasgupta şi corespondenţă cu jurnalistul Horia Stanca din anii în care Eliade a lucrat ca angajat cultural pe lângă Legaţia Regală a României la Lisabona, precum şi scrisori din partea lui Ionel Jianu, Alexandru Rosetti, Horia Stanca sau Petru Comarnescu.
Între piesele achiziţionate de Academie se mai află copia legalizată a Diplomei de Bacalaureat (1928) a lui Emil Cioran şi două lucrări de grafică, respectiv un desen original în carioca şi două schiţe în tuş realizate de Mircea Eliade.
În 2019, dr. Eugen Ciurtin, cercetător la Institutul de Istoria Religiilor al Academiei Române, susţinut de directorul institutului, dr. Bogdan Tătaru-Cazaban, şi de prof. univ. Bogdan Creţu, directorul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” – Filiala Iaşi a Academiei Române, semnala printr-o petiţie naţională, alături de alţi intelectuali, riscul risipirii bogatului fond documentar lăsat în custodia familiei de către Mircea Eliade la plecarea sa din România.
Manuscrisele, care au fost expuse în ziua conferinţei de presă la Clubul Academicienilor, vor fi donate Bibliotecii Academiei Române, pentru a completa Fondul Mircea Eliade de la Cabinetul de Manuscrise, Carte Rară şi a pune bazele constituirii unei arhive publice Mircea Eliade, la dispoziţia cercetătorilor operei sale.
AGERPRES
