Cu toate că este una dintre cele mai frumoase locuri din țară, Întorsura Buzăului rămâne pentru hoinari doar un avantaj geografic datorită poziționării pe hartă în vecinătatea stațiunilor turistice suprapopulate. Ne-am propus să dezbatem azi un subiect mai rar abordat de presă, însă extrem de vehiculat în rândurile întorsurenilor. Cum a ajuns Întorsura Buzăului o perlă neșlefuită a turismului românesc și de ce are nevoie pentru a schimba acest lucru?
Întorsura Buzăului este cunoscută pentru temperaturile extrem de scăzute, fiind cel mai rece oraș din România. Supranumită Mica Siberie sau Polul Frigului, este un oraș din județul Covasna, Transilvania. Orașul este format din localitatea deja componentă cu același nume și din satele Brădet, Floroaia și Scrădoasa. Orașul este localizat în depresiunea Întorsura Buzăului, dobândind astfel un aspect de cetate prin îngrădirea montană realizată de Carpații de Curbură.
În ciuda frumuseții peste care oamenii locului nu pot trece nepăsători, turiștii nu se înghesuie să apară prin orașul „vânat” de meteorologi. De ce? Motivele sunt numeroase și relativ subiective. În primul rând, nu există suficiente surse informaționale în spațiul on-line, iar astfel zona nu este adusă în fața unei categorii interesate de turismul românesc. Astfel, frumusețile Întorsurii au ajuns să fie recomandate cu preponderență prin viu grai, de la un drumeț pasionat la altul.
Din nefericire, nici manualele școlare nu aduc prea des în discuție orașul, fapt confirmat de gafa monumentală a Ministrului de Interne, Carmen Dan, care a spus într-o conferință că Întorsura aparține de județul Buzău, în loc de Covasna. Așa, numele și reputația Întorsurii ajung să fie cât mai străine românilor dornici de o vacanță cu familia sau o escapadă spontană la munte. Brașovul este destinația principală, fiind pe locul 2 în topul atracțiilor turistice din țară. Chiar dacă doar 6 km desparte Întorsura Buzăului de județul Brașov (și 42 de localitate), micul oraș nu s-a bucurat niciodată de o promovare la fel de bine conturată precum stațiunea turistică.
La întrebarea „ce se poate vizita în Întorsura”, cel mai des răspuns constă în exemple care nici măcar nu fac parte din oraș.
Totuși, ce e de văzut în Întorsura Buzăului?
Totul.
Rustic prin aspectul său unic și deosebit prin oamenii locului; așa e întregul oraș. Indiferent de anotimp, înglobează un peisaj de care oricine are nevoie. Un tărâm verde pe perioada caldă și un altul complet alb, în timpul iernii.Poate că dimensiunile Întorsurii nu permit existența unui centru comercial de dimensiuni mari sau a unor activități. Întorsura e natură, e liniște, e recreere, e oamenii care fac acest loc să fie unul minunat.Nu e despre betoane, ci despre a fugi de ele și a căuta aerul curat, despre regăsirea unui spațiu în care să ne recreem cu adevărat. Iată câteva exemple:
- Frumusețile necuvântătoare
Nu contează în ce zonă a Întorsurii alegi să poposești, începând cu prima oră a dimineții, vei auzi trilul păsărilor. Desigur, dacă ești suficient de norocos și te plasezi mai aproape de Râul Buzău, poți auzi și sunetul apei curgătoare ce străbate orașul.
Toți vizitatorii Întorsurii au avut parte de întâlniri neprevăzute cu căprioare, cerbi, arici sau iepuri. Acest lucru se datorează faptului că orașul e înconjurat de pădure din toate părțile. Nici o întâlnire cu ursul nu este exclusă, dar localnicii spun că urșii din zonă ies doar noaptea prin zonele ferite de oameni și sunt de talie mică. Curiozitatea te împinge de la spate? Urcă în mașină după miezul nopții și înarmează-te cu multă răbdare. Sigur vei întâlni o necuvântătoare rătăcită sau care își face veacul în afara pădurii.
Probabil cei mai mari cai din județul Covasnei se află în Floroaia. Veți observa cu ușurință că oamenii deosebiți ai locului nu sunt doar împătimiți ai tradițiilor și obiceiurilor, ci și mari iubitori de animale. Pe lângă vaci, găini și alte animale des întâlnite în celelalte părți ale țării, în Întorsura se găsesc exemplare de cai de o frumusețe rară. Un bătrân din localitatea Floroaia îi deține, probabil, pe cei mai mari din zona Covasnei și, cum ospitalitatea e o caracteristică de bază prin Țara Buzoaielor, găsește prezentarea frumoșilor armăsari extrem de plăcută. Are doar doi și îi sunt dragi ca ochii din cap. Este dispus să îi scotă din grajd pentru a-i prezenta curioșilor, dar susține că nu îi duce la expoziții și concursuri pentru că nu dorește să îi chinuie.
- Munți cât vezi cu ochii
După cum spuneam, Întorsura Buzăului este poziționată în depresiunea cu același nume, deci, e străjuită de munți. Drumeții care vor să opteze pentru un traseu montan au de unde alege: în N, se găsește Clăbucetele Întorsurii (1000-1200 m), acoperit cu păduri de foioase și conifere. În S, pentru cei mai experimentați, se află masivul Ciucaș (Vf. Ciucaș – 1954 m). Culmile sale abrupte pot fi o adevărată provocare, dar și o desfătare vizuală prin simplul fapt că poate fi văzut din aproape orice zonă a Întorsurii. Pentru un traseu din E Întorsurii, ideali sunt munții Buzăului iar pentru V, Tătaru Mare și Tătaru Mic.
- Plimbări pe lângă zgomotosul Buzău
Pentru o plimbare ce nu presupune prea mult efort fizic, o variantă excelentă poate fi una pe marginea Buzăului.
Valea Buzăului prezintă o evoluție interesantă și este o curiozitate printre formele de relief ale României. Acesta izvorăște din Carpații de Curbură (din Munții Ciucaș) și se varsă în Siret. Cel mai fascinant aspect al apei constă în faptul că, în orașul Întorsura Buzăului, face un cot de aproximativ 180 de grade, modificându-și cursul către sud. De aici și numele de „întorsură” pe care l-a primit localitatea.
- Bijuterii ortodoxe
Mănăstirea de călugări de la Valea Mare (Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul) aparține de Întorsura Buzăului (https://www.manastiriortodoxe.ro/index.php?a=m&f=Toate&s=Toate&ap=Episcopia%20Covasnei%20si%20Harghitei&j=Covasna) și este considerată o bijuterie ortodoxă pentru creștini și nu numai. De asemenea, Biserica Ortodoxă din orășel datează din 1840 și, pe lângă ea, a fost construită prima școală confesională în limba română.
- Tradiții și obiceiuri
Chiar dacă în Întorsura nu găsim vreun lanț hotelier, asta nu înseamnă că variantele de cazare sunt limitate. Pe lângă pensiuni cu aspect pitoresc, mulți localnici ospitalieri se oferă să găzduiască trecători în căutare de experiențe noi. Oamenii gospodari primesc mereu oaspeții cu brațele deschise, mai ales de sărbători, când tradițiile și obiceiurile zonei le inundă casele cu un iz românesc autentic.
La urma urmei, cine ar prefera un hotel în schimbul unor seri de neuitat petrecute în gospodăriile Întorsurii? Dacă îți place să ieși din tipare, optează pentru o gazdă ce te va învăța cu siguranță cum să cosești, să cioplești, ori chiar să aduni fânul. De Paște, poți învăța cum să stăpânești arta încondeiatului chiar la Brădet. Aici are loc în fiecare an Sărbătoarea Ouălor Roșii de Paște, din 1994.
Alte evenimente importante ce se petrec anual la Întorsura sunt: Festivalul Ciobănașul, FestivalulColindelor, Oina din bătrâni și Împreună, formații pentru viitor. Cel din urmă este singurul festival de acest gen din țară: tinerele trupe de muzică au posibilitatea să socializeze pe o perioadă de câteva zile și să susțină câte un concert live. De-a lungul anilor, acest festival s-a bucurat și de prezența unor invitați speciali precum Julie Mayaya, Tiberiu Albu (TB), trupa „Pierdevară” și mulți alții.
Pentru cei care vor să scape de agitația marilor orașe, să își încarce bateriile, să își clătească ochii cu peisaje de neuitat, Întorsura este alegerea ideală, iar această perlă a turismului românesc merită să fie șlefuită.
Adelina GHERASIM
