Cea mai eficientă măsură pentru combaterea muncii la negru ar fi sancționarea angajatorului pentru fiecare angajat găsit fără forme legale de muncă, spre deosebire de actuala prevedere din Codul Muncii, care consideră infracțiune depistarea a mai mult de cinci angajați fără contracte și blochează posibilitatea aplicării de amenzi, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecției Muncii.
Potrivit acestuia, până în prezent nu sunt cunoscute cazuri de condamnare penală pentru angajatorii care au fost găsiți cu muncitori la negru. Dantes Nicolae Bratu a explicat că sancționarea pentru fiecare angajat găsit fără forme legale de muncă ar fi mult mai eficientă deoarece amenzile ar fi proporționale cu numărul de angajați la negru.
De asemenea, inspectorul general de stat în cadrul Inspecției Muncii a vorbit despre necesitatea adoptării de urgență a statutului inspectorului de muncă pentru că legislația actuală nu îi apără corespunzător.
AGERPRES: Câte nereguli depistați în urma controalelor în decursul unui an și la cât se ridică sancțiunile acordate?
Dantes Nicolae Bratu: În 2015, acțiunile de control desfășurate de Inspecția Muncii în cele două mari domenii de competență, relații de muncă și securitate și sănătate în muncă, se cuantifică astfel: din totalul național de 130.003 de controale, 72.882 de controale au fost pe zona relațiilor de muncă și 57.121 pe securitate și sănătate în muncă. 70.976 au fost controalele pentru identificarea cazurilor de muncă fără forme legale. Din numărul total de 106.504 sancțiuni contravenționale, 27.487 au fost pe relații de muncă și 79.017 pentru încălcări ale legislației privind securitatea și sănătatea în muncă. Valoarea totală a amenzilor aplicate a fost de 89.076.850 de lei, din care pe relații de muncă au fost 66.528.050 de lei, iar din acestea 46.288.000 lei au fost amenzi pentru muncă fără forme legale. Pe zona de sănătate și securitate în muncă au fost aplicate amenzi de 22.548.800 de lei. În 2015, inspectorii de muncă au descoperit 10.333 de persoane care desfășurau activitate fără forme legale de angajare.
AGERPRES: Pentru câte cazuri de muncă la negru depistate anul trecut au fost întocmite dosare penale?
Dantes Nicolae Bratu: Vă pot spune că la nivel național, în 2015, inspectorii de muncă au făcut 273 de propuneri de cercetare penală pentru primirea la muncă a mai mult de 5 persoane. În 2011, la intrarea în vigoare a acestei prevederi, inspectorii de muncă trimis organelor de cercetare penală 304 de propuneri, 405 în 2012, 438 de propuneri în 2013 și 333 propuneri de cercetare penală în 2014.
AGERPRES: Dar ne puteți spune ce se întâmplă în aceste cazuri, în general?
Dantes Nicolae Bratu: În general, aceste cazuri se finalizează cu neînceperea urmăririi penale. Noi nu știm să existe un caz în care cineva să fie condamnat pentru muncă la negru.
AGERPRES: Cum vă explicați că aceste dosare nu se transformă în condamnări la închisoare?
Dantes Nicolae Bratu: Aceste aspecte sunt de competența Parchetului, a instanței de judecată. În general se spune că nu există pericol social. Eu nu mă pot pronunța cu privire la actul de justiție.
AGERPRES: În ce domenii ați constatat cele mai multe cazuri de muncă la negru?
Dantes Nicolae Bratu: Domeniile cu cea mai mare incidență a muncii la negru sunt: domeniul construcțiilor, industria textilă, prestări servicii, industria alimentară și panificație, industria lemnului, comerț, pază, unități care desfășoară activități în stațiuni montane și de pe litoral, cabinete medicale, fabricarea băuturilor alcoolice și răcoritoare, domenii pe care le transpunem în Planul anual de control.
AGERPRES: Dar afectează faptul că nu se dau sancțiuni?
Dantes Nicolae Bratu: Pot să vă spun că am făcut o propunere ministrului Muncii, la întâlnirea pe care a am avut-o cu direcțiile de specialitate din Inspecția Muncii, să elimine infracțiunea, să amendeze angajatorul și dacă l-ai găsit cu 100 de salariați fără forme legale să răspundă pentru fiecare salariat. Să se dea amendă pentru fiecare salariat, dar nu să limitezi sancționarea la cinci salariați. Problema este că, la peste cinci salariați descoperiți la negru, noi nu îl mai putem amenda. Se consideră infracțiune și, din acel moment, îl preia altă instituție. Inspectorii de muncă trimit procesul verbal la Parchet. Eu pot să îl amendez dacă are până în cinci salariați angajați la negru și să îi dau o amendă de până în 100.000 de lei. Sunt 20.000 de lei pentru fiecare salariat prins la negru. Solicitarea noastră a fost ca sancționarea să fie pentru fiecare salariat, iar dacă sunt găsiți 100 să fie sancționați conform legii.
AGERPRES: Ați făcut o propunere ministrului Muncii în acest sens?
Dantes Nicolae Bratu: Da. Dar trebuie să se schimbe Codul Muncii. Această limitare este prevăzută în Codul Muncii. Legea 53/2003 republicată spune că la peste cinci salariați la negru este infracțiune. Probabil că a fost bună această modificare din 2011. La început a avut efect pozitiv, a produs o creștere semnificativă a numărului contractelor individuale de muncă. Pentru instituție ar fi mai eficientă amenda, așa consideră inspectorii de muncă care vin din teren cu propunerile. S-ar putea ajunge la o amendă foarte mare. Probabil că așa îl afectează mai mult decât dacă îi faci dosar penal și să nu pățească nimic.
AGERPRES: Când ați trimis propunerea?
Dantes Nicolae Bratu: Am trimis propunerea fiecărui ministru al Muncii, începând cu 2012. Doamna ministru Ana-Claudia Costea a fost de acord și va promova această idee, doar că, fiind vorba de o modificare a Codului Muncii, poate fi de durată pentru că trebuie respectate toate procedurile.
AGERPRES: Cum apreciați legislația în domeniu?
Dantes Nicolae Bratu: La întâlnirea de lucru pe care am convocat-o la finalul anului trecut, împreună cu șefii inspectoratelor teritoriale de muncă, i-am solicitat ministrului Muncii adoptarea, în regim de urgență, a statutul inspectorului de muncă așa cum e prevăzut în Legea nr.108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii la art.16. Simțim nevoia ca inspectorul de muncă să aibă stabilitate. Au foarte multe cazuri în care inspectorii au fost agresați, sechestrați.
AGERPRES: Legea actuală nu îl apără?
Dantes Nicolae Bratu: Legea îl apără, dar nu suficient. Atunci când este chemat în instanță în nume personal, ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor în limitele legii, se apără pe cheltuiala proprie. Iar acesta este un aspect. Inspectorul trebuie dotat cu echipament, cu mașini.
AGERPRES: Acum cu ce merge în control, cu RATB-ul?
Dantes Nicolae Bratu: Da. Merge și cu RATB-ul. Simțim nevoia de a fi adoptat acest statut. Anul trecut am achiziționat 26 de mașini, în limita bugetului alocat, dar parcul nostru este învechit și tot nu sunt suficiente automobile.
AGERPRES: Dar nivelul amenzilor și al sancțiunilor cum vi se pare?
Dantes Nicolae Bratu: Legislația noastră este armonizată cu legislația europeană. Noi practic am adaptat toată legislația după directivele europene. Legislația muncii, inclusiv cuantumul amenzilor, țin cont atât de legislația europeană, cât și de specificul național.
AGERPRES: . . Care au fost anul trecut cele mai grave cazuri de accidente de muncă?
Dantes Nicolae Bratu: Numărul de accidente de muncă raportate în 2015 a fost de 4.214, din care soldate cu incapacitate temporară de muncă au fost 3.905, iar cele soldate cu deces au fost de 309. Totalul accidentelor colective a fost de 164, din care accidentați mortal 24. Cel mai grav accident este cel petrecut la Clubul Colectiv. Acolo au fost 20 de angajați, din care 12 au decedat, iar 8 sunt înregistrați cu incapacitate temporară de muncă. De asemenea, a mai fost un caz la „Șapte spice” din Râmnicu Vâlcea, la punctul de lucru din Brașov. Acolo au fost trei decedați.
AGERPRES: Câte sesizări primiți de la angajați?
Dantes Nicolae Bratu: Pe toată țara avem 84.000 de sesizări, din care 3.000 au venit direct către Inspecția Muncii, iar restul la inspectoratele teritoriale de muncă.
AGERPRES: Care este posibilitatea ca identitatea celui care a formulat o reclamație să fie dezvăluită angajatorului?
Dantes Nicolae Bratu: Avem obligația să respectăm confidențialitatea conforma Legii nr.108/1999. Putem aplica sancțiuni disciplinare. Se poate merge până la eliberarea din funcția publică, dar nu a fost cazul până acum.
AGERPRES: Câte cazuri de corupție ați descoperit în 2015 care să îi vizeze pe inspectorii din cadrul Inspecției Muncii?
Dantes Nicolae Bratu: Confirmat avem un singur caz, la Călărași, îl cercetează Parchetul. Vorbim despre un inspector care se prezumă că ar fi luat mită. Nu știm dacă a și luat. Procesul este în derulare.
AGERPRES: Ce ne puteți spune despre recrutările pentru muncă în străinătate? Câte cazuri de înșelare ați depistat anul trecut?
Dantes Nicolae Bratu: Vreau să vă spun că în evidența Inspecției Muncii se aflau 1.161 de agenți de plasare a forței de muncă. În anul 2015 au fost efectuate 194 de controale care au avut ca obiectiv modul în care se respectă prevederile Legii 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, care practic se ocupă de plasarea forței de muncă. Au fost aplicate 93 de sancțiuni, valoarea amenzilor fiind de 230.000 de lei. În cazul în care se constată cazuri de înșelăciune sunt înștiințate organele de cercetare penală.
AGERPRES: Care sunt țările cu incidență mare?
Dantes Nicolae Bratu: Vorbim de Spania, Anglia, Franța sau Italia.
AGERPRES: Cum stă instituția din punct de vedere al personalului?
Dantes Nicolae Bratu: Inspecția Muncii avea în 2008 peste 4.458 de salariați, iar acum mai are 2.526. Au fost scăderi drastice de personal. Dacă în 2008 aveam 1.897 de inspectori de muncă, acum avem 1.463.
AGERPRES: Cum s-a produs reducerea? Au fost pensionări?
Dantes Nicolae Bratu: Au fost reduceri prin decizii administrative, redistribuiri de personal de la Inspecția Muncii către alte instituții, în baza unor acte normative, pensionări, etc.
AGERPRES: Numărul de acum de inspectori este suficient?
Dantes Nicolae Bratu: Niciodată nu este suficient. Sunt aproximativ 600.000 de firme active în România, iar noi avem 1.463 de inspectori de muncă, puteți să vă faceți și dumneavoastră o idee. E clar că sunt insuficienți. Dat fiind că intenționăm dezvoltarea cooperării transfrontaliere cu inspectori de muncă omologi avem nevoie atât de creșterea numerică, cât și de creșterea calității actului de control.
AGERPRES
