1. – Impozitul pe microîntreprindere devine obligatoriu, de la 1 februarie 2017, pentru toate firmele cu afaceri sub 500.000 de euro

 

news

Cea mai importantă modificare fiscală aplicabilă de la 1 februarie 2017 se referă la impozitul pe venitul microîntreprinderilor. Persoanele juridice române au obligația de a achita impozitul pe venitul microintreprinderilor începand cu 1 februarie 2017, dacă la 31 decembrie 2016 îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

au realizat venituri, altele decât cele obținute din domeniul bancar, asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, jocurilor de noroc, explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale;

au realizat venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;

au realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro (2.270.550 lei);

capitalul social al acestora este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;

nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.

 

Persoanele juridice plătitoare de impozit, care îndeplinesc cumulativ aceste condiții, au obligația să depună până pe 25 februarie 2017 următoarele declarații:

declarația de mențiuni (formular 010) privind modificarea vectorului fiscal de la impozit pe profit la impozit pe venitul microîntreprinderilor, începând cu 1 februarie 2017;

declarația privind impozitul pe profit (formular 101) aferentă lunii ianuarie 2017;

 

Atenție! Având în vedere că termenul pentru declarația 101 pentru luna ianuarie este 25 februarie 2017, recomandarea noastră este să depuneți declarația 101 aferentă anului 2016 până la același termen, deoarece s-ar putea să beneficiați de pierderea fiscală de recuperat.

Care este cota aplicabilă?

 1% din total venituri pentru micoîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați cu normă întreagă;

 3% din total venituri dacă microîntreprinderea nu are salariați sau unul sau mai mulți salariați part time.

 

Atenție! O persoană juridică aplică cota de 1% și în cazul în care are mai mulți salariați cu timp parțial dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi.

 

Cine sunt beneficiarii acestei modificări?

Societățile care au înregistrat venituri între 100.000 și 500.000 euro și aveau o marjă de profit semnificativă, astfel încat 1% din total venituri este mai puțin decât 16% din profitul fiscal. Pentru un venit de 1.000.000 lei este avantajos să aplici impozitul pe venitul microîntreprinderilor pentru o marjă de profit mai mare de 7%.

Cine este dezavantajat?

Persoanele juridice care aveau marja foarte mică de câștig sau care erau plătitoare de impozit pe profit și aveau pierdere fiscală de recuperat. Practic, aceste companii vor pierde facilitatea de recuperare a pierderii fiscale anterioare pentru anii următori. Vor putea beneficia de deducerea pierderii fiscale începând cu data revenirii la impozitul pe profit, dar cu încadrarea în termenul maxim de recuperare a pierderii fiscale.

Recomandare: Pentru aceste societăți, există varianta majorării capitalului social la 45.000 lei și astfel vor putea opta pentru plata de impozit pe profit în continuare.

Ce se întamplă dacă în cursul anului 2017 depășesc plafonul de 500.000 euro?

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care depășește această limită (ex: depășiți plafonul în august, deci începând cu 1 iulie 2017 veți achita impozit pe profit și se vor lua în calcul veniturile și cheltuielile realizate începând cu 1 iulie 2017).

 

Atenție! Firmele care prestează servicii de consultanță mai mult de 20% din total venituri, nu beneficiază de această prevedere. Consultanța se referă la serviciul efectiv prestat, nu neapărat la codul CAEN al societății din actul constitutiv.

=================================================================

 

  1. – Dividende și dobânzi

 

Începând cu 1 februarie 2017 nu se mai achită CASS (contribuția de sănătate – 5,5%) aferente veniturilor din dividende și dobânzi, dacă persoană fizică beneficiară a dividendelor mai obține și venituri din:

salarii sau asimilate salariilor;

pensii;

activități independente (PFA, II, IF, PFI);

venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;

indemnizații de șomaj;

indemnizații pentru creșterea copilului;

ajutorul social;

indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de muncă sau unei boli profesionale.

Prin urmare, dacă sunteți salariat, pensionar, PFA sau obțineți alte venituri menționate mai sus, atunci nu veți achita contribuția la sănătate pentru veniturile din dividende și dobânzi. În cazul în care nu obțineti veniturile enumerate, contribuția de sănătate este obligatorie și nu este plafonată, adică se achită la valoarea venitului brut (5,5%). Contribuția se stabileste de către organul fiscal în anul următor celui în care au fost realizate veniturile, prin decizie de impunere anuală, astfel că plătitorul venitului nu are nicio obligație în ce privește reținerea la sursă a CASS.

=================================================================

  1. – Contribuții sociale

 

  1. a) Contribuția la asigurările sociale (pensie) datorată de către salariați pentru veniturile din salarii nu mai este plafonată la 5 salarii medii brute, iar în ceea ce privește contribuția datorată de societate, nu mai este plafonată la nr. de salariați x 5 x salariu mediu brut;

 

  1. b) Persoanele fizice autorizate care au obținut un venit net lunar în anul 2016 mai mare de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, au obligația să se asigure la sistemul public de pensii prin depunerea formularului 600. Contribuția la sănătate și pensie este plafonată la echivalentul a 5 salarii medii brute.
  2. c) Pentru veniturile din chirii se va datora în continuare contribuția la sănătate în valoare de 5,5% aplicată la Venitul net (Venit brut minus 40% din venitul brut) și plafonată lunar la 5 salarii medii brute. Pentru anul 2017 nu a fost încă stabilit venitul mediu brut, deoarece încă nu a fost aprobată legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
  3. d) Pentru drepturile de autor plătite se va datora pentru orice persoană, indiferent că obține și alte venituri (salarii, activități independente, pensii etc), contribuția la asigurări sociale (pensie –10,5%) și contribuția la asigurări sociale de sănătate (5,5%). Ambele contribuții sociale vor fi plafonate la 5 salarii mediii brute.
  4. e) Persoanele fizice care obține venituri din alte surse (ex. contracte civile) nu vor datora contribuția la sănătate dacă realizează următoarele venituri:

Salarii;

Pensii;

Activități independente ( PFA, II, IF);

Pensii;

  • Indemnizații de somaj, creșterea copilului, pentru incapacitate temporară de muncă

 

În cazul in care nu realizează niciun venit din cele menționate mai sus, atunci vor datora contribuția la sănătate în cuantum de 5,5% din venitul realizat. Contribuția la sănătate se stabilește în anul următor de către organul fiscal în baza deciziei de impunere anuală. Prin urmare, plătitorul de venit nu va reține la sursă decât impozitul pe venit.

=================================================================

  1. – Modificare salariu minim brut

 

Conform HG 1/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 15 din 6 ianuarie 2017, începând cu 1 februarie 2017 salariul minim brut pe economie va fi de 1.450 lei. Modificarea se va face prin emiterea unei decizii de modificare a salariului sau prin act adițional la contractul individual de muncă.

 

Care este impactul asupra societății?

Dacă aveți salariați angajați cu salariul minim, pentru un regim normal de 8 ore/zi ați achitat, până la 31 ianuarie 2017, taxe totale (contribuții și impozite datorate de angajat și angajator) de aproximativ 610 lei. Începând cu luna februarie 2017 (pentru salariații încadrați cu salariul minim), veți achita aproximativ 714 lei, deci cu aproximativ 114 lei în plus per fiecare salariat.

Atenție! Nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu amendă cuprinsă între 300 și 2.000 lei pentru fiecare salariat.

Concret, de la 1 februarie, cheltuiala totală a angajatorului cu un salariu minim va crește cu 245 de lei, comparativ cu valoarea actuală. Cu alte cuvinte, pentru acordarea unui salariu de 1.450 de lei brut, angajatorii vor trebui să aloce 1.789 de lei, față de 1.544 de lei, cât îi costă acum plata unui salariu minim de 1.250 de lei.

Această sumă majorată include atât banii care se adăugă la remunerația netă ce trebuie plătită angajatului (care va fi de 1.065 de lei, comparativ cu 925 de lei, cât este acum), cât și taxele și contribuțiile ce trebuie să fie plătite suplimentar la stat pentru salariul majorat (339 de lei, față de 288 de lei, valoarea taxelor în momentul de față).

 

 

==========================================================================

  1. – Impozitul pe venitul din salarii

 

  1. a) Persoane juridice care desfășoară activități sezoniere în domeniul hotelier, pensiuni, restaurante, baruri sau catering vor putea beneficia de scutirea de impozitul pe venitul din salarii pentru salariații cu contract de muncă încheiat pe o perioadă determinată de 12 luni.
  2. b) La calculul impozitul pe venitul din salarii se va putea deduce din venitul brut și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, însă acestea trebuie să fie suportate de angajați. În acest caz societățile care ofera abonamente lunare sub forma de avantaje salariale către rețele private (ex. Medlife, Medicover, Regina Maria etc.) vor putea deduce baza de calcul a impozitului pe salarii cu maxim 400 de euro/anual per salariat. Venitul net impozabil la funcția de bază va fi:

Venitul net = Venit brut – Contribuții obligatorii –Deducerea persoanală – Cotizația sindicală – Prime de asigurare/abonamente de servicii medicale;

 

==========================================================================

 

 

  1. – Alte modificări

 

  1. a) De la 1 februarie 2017, la vânzarea de construcții și terenuri nu se va achita niciun impozit dacă valoarea tranzacției este sub 450.000 de lei. În cazul în care valoarea de vânzare depășește 450.000 de lei, atunci se va achita impozit doar pentru suma ce depăște acest plafon.

 

Exemplu: La o vânzare a unui apartament în valoare de 600.000 lei se va datora un impozit de 3% x (600.000 lei – 450.000 lei) = 4.500 lei.

  1. b) De la 1 ianuarie 2017 nu se va mai datora impozit pentru contrucții („taxa pe stâlp”). Acest impozit reprezentă 1% aplicat la valoarea construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior. În baza impozabilă nu se încludeau construcțiile pentru care se datora impozit pe clădiri la taxe locale.

 

  1. c) Contribuabilii vor putea beneficia în continuare de scutirea de impozit pe profit dacă au profit contabil și fiscal și realizează achiziții de echipamente tehnologice (subgrupa 2.1 din catalogul mijloacelor fixe), calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, în programe informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice (licențe).

 

  1. d) Se elimină o serie de taxe referitoare la înmatricularea şi înscrierea de menţiuni la Registrul Comerțului a persoanelor juridice și PFA. De asemenea, tot de la 1 februarie va fi eliminat și timbrul de mediu ce se datora la prima înmatriculare a autoturismului în Romania.

 

==========================================================================

  1. – 102 de taxe vor fi eliminate de la 1 februarie

Măsura anulării a zeci de taxe nefiscale este inclusă în Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, ce a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 15 din 6 ianuarie 2017 şi va intra în vigoare la 1 februarie. În plus, până la 5 februarie, Guvernul trebuie să adopte, prin hotărâre, procedurile de aplicare a dispoziţiilor prezentate mai jos.

Concret, documentul ce a primit, înainte de apariţie, semnătura preşedintelui statului, prevede eliminarea a zeci de taxe nefiscale, „urmărindu-se reducerea timpilor petrecuţi la cozi, în faţa ghişeelor, pentru plata acestora, dar şi eficientizarea activităţilor instituţiilor publice prin simplificarea şi fluidizarea proceselor interne”, aşa cum se preciza în expunerea de motive ce a însoţit legea în forma sa de proiect.

Taxele plătite de persoane fizice ce vor fi eliminate din februarie

Printre cele mai importante taxe pe care le plătesc persoanele fizice, în prezent, şi care vor dispărea începând cu luna februarie, se regăşeşte şi timbrul de mediu. Concret, actul normativ care reglementează taxa auto pentru autovehicule, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013, va fi abrogat, măsură ce va conduce, potrivit iniţiatorilor legii, la „impulsionarea tranzacţiilor în domeniu şi reducerea timpului necesar achiziţionării unei maşini”.

Totodată, Legea nr. 1/2017 prevede eliminarea taxei pentru cazierul fiscal şi cel judiciar, documentele urmănd a fi eliberate gratuit solicitanţilor.

Mai departe, persoanele fizice ce trebuie să anunţe pierderi de acte sau schimbări de nume o vor face gratuit, publicarea anunţurilor în acest sens în Monitorul Oficial urmând să se facă gratuit. În mod similar, vor fi eliminate taxa pentru apostilarea şi supralegalizarea actelor oficiale şi taxa suplimentară pentru eliberarea paşapoartelor.

De asemenea, şi Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru va fi abrogată de la 1 februarie. În prezent, pe lista taxelor cuprinzând taxele extrajudiciare de timbru sunt incluse, printre altele:

  • înregistrarea, la cerere, în actele de stare civilă a schimbării numelui și sexului;
  • preschimbarea actelor de identitate pentru cetățeni români, precum și înscrierea mențiunilor privind schimbarea domiciliului sau a reședinței cetățenilor români;
  • taxa de examinare pentru obținerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile și subcategoriile A, A1, B, B1 și B+E;
  • taxa de examinare pentru obținerea permisului de conducere pentru autovehicule din anumite categorii şi subcategorii;
  • taxe de autorizare provizorie a circulației autovehiculelor și remorcilor neînmatriculate permanent sau temporar
  • eliberarea sau viza anuală a permiselor de vânătoare;
  • înregistrarea unor cereri privind furnizarea unor date din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, precum şi din Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare.

 

În ceea ce priveşte taxele consulare şi de cetăţenie, percepute la misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României în străinătate, acestea vor fi, la rândul lor, eliminate, astfel încât românii din străinătate să poată obţine documentele necesare în aceleaşi condiţii ca românii din ţară.

Ce alte taxe percepute cetăţenilor vor mai dispărea

Actul normativ prevede şi eliminarea anumitor taxe percepute de Ministerul Afacerilor Interne. Astfel, pe lângă eliminarea taxei pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar, vor deveni gratuite şi aplicarea apostilei pe actul oficial administrativ sau înregistrarea cererii pentru aplicarea apostilei.

Şi în relaţia cu Casa Naţională de Pensii Publice, contribuabilii vor beneficia de gratuităţi. Mai exact, a fost stabilită eliminarea tarifelor sau comisioanelor procentuale de până la 3%, aplicate asupra sumei totale ce face obiectul operaţiunii financiare la efectuarea oricăror operaţiuni care nu sunt legate de stabilirea şi de plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale.

Suplimentar, în ceea ce priveşte serviciile publice şi taxele percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României (reglementate prin Ordonanța Guvernului nr. 24/1992), documentul aplicabil de luna următoare stipulează eliminarea următoarelor taxe:

  • taxa pentru eliberarea unui pașaport electronic, a unui pașaport simplu temporar sau a altui document de trecere a frontierei, procurarea unui act judiciar sau extrajudiciar, la cererea unor persoane fizice sau juridice străine, eliberarea de adeverințe, precum și alte servicii prestate de autorități;
  • taxele pentru acordarea cetăţeniei române şi pentru redobândirea acesteia;
  • taxele aplicate supralegalizării sigiliilor şi semnăturilor de pe un act oficial;
  • taxele pentru identificarea unei persoane pe teritoriul României.

 

Gratuităţi pentru firme: Fără taxe la înfiinţarea entităţilor

Legea prin care sunt eliminate peste 100 de taxe şi tarife prevede facilităţi importante şi pentru persoanele juridice, în special în relaţia acestora cu Registrul Comerţului. Astfel, din februarie, antreprenorii îşi vor putea înfiinţa societăţi gratuit, taxele percepute în prezent pentru înmatricularea unei societăţi urmând să fie eliminate.

În acelaşi timp, o astfel de măsură va viza şi entităţile fără personalitate juridică, adică cele înfiinţate ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale ori familiale, titularii acestora urmând să fie la rândul lor scutiţi de plata taxelor aferente constituirii entităţii.

În plus, documentul analizat include şi eliminarea taxelor percepute pentru înscrierea de menţiuni în Registrul Comerţului, cu scopul „de a încuraja antreprenoriatul şi de a îndepărta impedimentele în dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv în România”.

În altă ordine de idei, există şi alte taxe ce vizează persoanele juridice şi care vor fi curând eliminate. Concret, acestea sunt:

  • înregistrarea cererilor privind furnizarea unor date din Registrul național de evidență a persoanelor, precum și din Registrul național de evidență a permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare;
  • aplicarea apostilei pe actul oficial administrativ, la solicitarea persoanelor juridice și în cazul reprezentării titularului actului de către un avocat;

 

Nu în ultimul rând, legea menţionată stabileşte eliminarea taxelor radio-tv, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru firme, cheltuielile de bază ale radioului şi televiziunii naţionale urmând a fi susţinute de la bugetul de stat: „De asemenea, cele două insituţii se vor putea finanţa în continuare din celelalte categorii de venituri proprii care le rămân la dispoziţie (publicitate, donaţii, sponsorizări etc.)”, era explicat în expunerea de motive ce a însoţit Legea nr. 1/2017 în forma sa de proiect.

===================================================================

  1. – Amenzi de circulație 2017

Amenzile de circulație vor fi majorate de la 1 februarie 2017, odată cu creșterea salariului minim pe economie, având în vedere că punctul-amendă depinde strict de acesta.

Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim pe economie, aşa cum prevede Codul rutier. De la 1 februarie, punctul-amendă va fi de 145 de lei, față de 125 de lei, cât este în prezent

Concret, cea mai mică amendă de circulație va fi de 290 de lei (față de 250 de lei, cât este acum). Pe de altă parte, cea mai mare amendă primită de șoferi va fi de 14.500 de lei (față de 12.500 de lei).

Cele mai comune contravenții rutiere:

Cu amenda de 290 sau de 435 de lei (clasa I de sancțiuni) vor fi sancționați șoferii care vorbesc la telefon în timp ce conduc, dar și cei care nu semnalizează când schimbă direcția de mers, precum și pasagerii care nu poartă centura de siguranță. De asemenea, și pietonii care încalcă regulile de circulație pot fi amendați cu sumele menționate.

Referitor la amenzile de 580 sau 725 de lei (clasa a II-a), acestea se vor aplica șoferilor care nu acordă prioritate la trecerile de pietoni, trec pe culoarea roşie a semaforului sau depăşesc coloanele de maşini oprite la semafor/trecerea la nivel cu calea ferată, pentru depăşirea vitezei legale cu 21-30 km/h, pentru transportarea minorilor fără a avea în maşină sisteme de siguranţă adecvate dar și lipsa trusei medicale, a triunghiurilor reflectorizante şi a stingătorului pentru incendii.

O sancțiune ceva mai mare, adică 870 sau 1.160 de lei (clasa a III-a) se va aplica pentru depăşirea vitezei legale cu 31-40 km/h, pentru nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului, dacă astfel se produce un accident cu pagube materiale. Alte exemple de fapte care pot fi amendate cu aceste sume sunt: conducerea cu permisul auto expirat sau circulaţia cu un automobil cu defecţiuni la sistemul de iluminare sau la cel de avertizare sonoră.

Cele mai mari amenzi pentru persoanele fizice sunt cele din clasa a IV-a de sancţiuni, de 1.305 sau 2.900 de lei și vor putea aplica șoferilor care depășesc viteza legală cu 41-50 km/h, pentru conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice (atunci când fapta nu constituie infracţiune), dar și celor care circulă cu maşini cu inspecţia tehnică periodică expirată, care nu efectuează verificarea medicală periodică sau care conduc automobile fără anvelope de iarnă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă.

==================================================================

  1. – De la 1 februarie, indemnizația minimă pentru creșterea copilului se majorează

Valoarea minimă a indemnizației lunare pentru creșterea copilului este de 85% din media veniturilor nete realizate în 12 luni, consecutive sau nu, lucrate în decursul ultimilor doi ani de dinaintea nașterii copilului, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010. Această sumă lunară are o limită minimă ce reprezintă 85% din salariul minim brut. ( 85 % * 1.450 = 1232,50 lei )

Beneficiarul concediului pentru creșterea copilului și, implicit, al indemnizației poate fi oricare dintre cei doi părinți, condiția fiind ca solicitantul să fi obținut venituri impozabile timp de minimum 12 luni în ultimii doi ani anteriori nașterii copilului. Începând cu jumătatea anului trecut, durata concediului pentru creșterea copilului este unică (doi ani), anterior fiind posibilă și alegerea unui concediu de doar un an.

Totodată, părinții care aleg să se întoarcă mai repede din concediul de creștere trebuie să știe că, tot de la 1 februarie 2017, stimulentul de inserție se va majora de la 531,25 la 616,25 lei. Stimulentul reprezintă, mai exact, jumătate din indemnizația minimă de creștere.

Principalele schimbări aplicabile din 30.06.2016 vizează introducerea duratei unice de concediu şi eliminarea plafonului maxim al indemnizaţiei. Până la această dată, condiţia era de a realiza venituri în ultimul an anterior naşterii, iar părinţii trebuiau să opteze între concediul de creştere până la vârsta de un an (sau până la trei ani, în cazul copilului cu handicap) şi concediul de creştere până la vârsta de doi ani. Practic, de-acum înainte, concediul are o durată unică. Cuantumul indemnizaţiei lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori naşterii copilului, limita minimă fiind de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară.

În afară de banii obţinuţi din salarii, activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, solicitanţii au beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creşterea copilului. Indemnizaţia lunară pentru concediul de creştere poate fi primită de oricare dintre cei doi părinţi fireşti ai copilului, pentru fiecare naştere, prevede OUG nr. 111/2010, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile legale de acordare.

De la 30.06.2016, dacă tatăl nu cere să intre în concediul de cel puţin o lună, mama poate să opteze pentru un concediu fără plată. Părintele aflat în concediul pentru creşterea copilului are voie să obţină venituri impozabile fără să-i fie suspendată plata indemnizaţiei, dacă acestea nu depăşesc o limită.

Concret, până la 30.2016, plata indemnizaţiei nu se suspenda dacă părintele aflat în concediu realiza venituri impozabile, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada respectivă, de maximum 3.000 de lei într-un an calendaristic. De la această dată limita a crescut, deoarece aceasta nu mai este raportată la indicatorul social de referinţă, ci la cuantumul minim al indemnizaţiei de creştere, înmulţit cu trei (1.450 * 85% *3 =  1232,5 lei x 3 =  3.697,50 lei).

Atenţie! Plata indemnizaţiei încetează începând cu ziua următoare celei în care copilul împlineşte vârsta de doi ani, respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap.

Stimulentul de inserţie creşte de la 2017. Cum poţi cere bani de la stat pentru scurtarea concediului de creştere?

Persoanele care se află în concediul pentru creşterea copilului şi aleg să revină la muncă înainte de terminarea acestuia au dreptul la o sumă lunară numită stimulent de inserţie, stabileşte legislaţia în vigoare, ce se acordă la cerere.  Beneficiarii concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani (respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap) pot obţine lunar, de-acum încolo, stimulentul de inserţie în cuantum majorat, dacă revin la muncă mai devreme decât trebuie.

Cuantumul lunar al stimulentului de inserţie este egal cu jumătate din indemnizaţia minimă pentru creşterea copilului. Aşadar, stimulentul creşte la 612,25 lei pe lună. ( 85% * 1.450 / 2 )

=================================================================

  1. – Punct de pensie in 2017: Valoarea lui mai crește încă o dată în iulie

Începând cu data de 1 iulie 2017, punctul de pensie va crește cu 9% și va ajunge la 1.000 de lei, se arată în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2017, ce a apărut vineri în Monitorul Oficial și deja se aplică.

Astfel, aceasta va fi a doua majorare din 2017 a punctului de pensie, după ce acesta a crescut la 1 ianuarie 2017 cu 5,25%, ajungând la 917,5 lei, așa cum se arată în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016. Până la 31 decembrie 2016, valoarea punctului de pensie s-a situat la 871,7 lei.

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice arată cum se calculează pensia: „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie”.

Aceeași lege definește punctajul mediu anual ca fiind „numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadă de activitate la numărul anilor corespunzători stagiului complet de cotizare prevăzut de lege la data pensionării”.

CECCAR Covasna

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail