Oamenii s-au obișnuit ca la început de fiecare an să-și exprime speranța pentru o viață mai bună și mai frumoasă, fără lipsuri, amenințări și pericole. Și chiar dacă această dorință nu se va împlini întocmai, ea rămâne un gând stimulator pentru viitoarele acțiuni.
Din nefericire, anul care a trecut a fost marcat din plin de evenimente nedorite: crize politice aflate sub semnul luptei pentru putere, schimbări de guverne, alegeri locale și parlamentare, fenomene climatice neobișnuite, amenințarea crizei economice, și peste toate marea criză sanitară provocată de coronavirusul COVID-19.
Anul care abia a sosit, 2021, chiar dacă va aduce cu sine o nouă transformare a societății, cerută de modificarea realității, nu va fi nici el ocolit de, cu excepția alegerilor, evenimente asemănătoare, dar există totuși speranța că în cele din urmă pandemia, care a generat atâtea pagube și pierderi de vieți omenești, va fi învinsă. În ultima perioadă producerea de vaccinuri și teste rapide se accelerează și se diversifică în toată lumea, astfel că până la finele anului în curs oamenii vor învinge cumplita boală. Și probabil vor învăța ceva din toate acestea, care să-i ajute în elaborarea viitoarelor măsuri preventive. Într-un timp în care viitorul devine tot mai imprevizibil, ar trebui să crească și vigilența conducătorilor politici și a oamenilor de știință, pentru a fi mai pregătiți să facă față noilor provocări.
În prima zi a anului, la postul de televiziune Realitatea Plus, un/ o VIP din industria modei mărturisea că a urmat un „curs de inteligență pozitivă”. Noi credem că acesta chiar este un lucru inteligent, un exemplu care ar trebui urmat de cât mai mulți concetățeni, inclusiv de către politicienii noștri, căci nu trebuie să uităm că la polul opus se află cei care urmează „cursuri de inteligență negativă”; dacă îl vei întreba pe unul obișnuit cu astfel de „studii” de unde vine, tocmai eliberat din închisoare, îți va răspunde mucalit: „de la Universitate”. Tâlcul răspunsului e că, în aglomerația din penitenciare, puțini deținuți își înțeleg pedeapsa și nu mai doresc să se întoarcă acolo, însă majoritatea, în loc să învețe ceva din propriile greșeli, „se specializează” pentru a fi și mai bine pregătiți în „branșa” lor. Nu, infractorii nu sunt proști, cei mai mulți sunt inteligenți, însă inteligența lor servește unor scopuri negative. Și, din păcate, în acel „loc al pierzaniei” ajung și unii dintre figurile marcante ale societății, oameni de înalt nivel intelectual, dar de un nivel moral scăzut; aceștia, prin faptele lor, subminează societatea în mod „inteligent”, până când sunt demascați.
Așadar, lupta între bine și rău, între lumină și întuneric, se duce pe multe planuri, căci omul nu este o ființă perfectă. Și în această luptă trebuie să ne întărim conștiința și curajul pentru a putea supune răul și a trăi conform legilor cosmice divine, și a deveni cu adevărat omul „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”. Numai așa vom putea merge mai departe pe drumul speranței. Adevăratele Școli și Universități sunt „Temple ale luminii” (Martinus), ale cunoașterii, ale educației și binelui, ale iubirii față de semeni. Cu cât se vor umple mai mult aceste „temple”, cu atât mai mult se vor goli închisorile, căci cele mai rele rămân „închisorile minții”, dacă nu ai o minte pregătită pentru bine, nu poți avea nici inima deschisă pentru iubire, iar răul de-abia așteaptă să umple golurile.
Mihai Trifoi
