Postul Paștelui la ortodocși începe în acest an luni, 2 martie. Fiind cel mai lung şi cel mai aspru dintre perioadele de autoabținere întâlnite în Biserica Ortodoxă, este cunoscut şi sub denumirea de Postul Mare. Respectat de către toţi credincioşii, Postul Mare este cel mai mai sever de peste an şi durează nu mai puţin de şapte săptămâni. constituind o perioadă de reculegere şi reţinere ce precede Sfintele Sărbători Pascale.
El aminteşte de Postul celor 40 de zile ţinut de Hristos înainte de începerea activităţii Sale mesianice. În vechime, Postul Sfintelor Paşti avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii. Paștele ortodox va fi sărbătorit de credincioși pe 19 aprilie 2020, iar cel Catolic a început luni, 24 februarie, iar Paștele Catolic este sărbătorit pe 12 aprilie.
În Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalice. Mai mult, aceștia trebuie să se înalţe sufletește prin rugăciune alături de fapte bune.
În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă pentrecerile sunt considerate nepotrivite. Nu se face paradă cu succesul. Chiar dacă ai o viață abundență, în Postul Paștelui ostentația este văzut ca un păcat capital.
Un înalt scop religios-moral
Potrivit calendarului ortodox Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos și este cel mai aspru dintre toate cele patru perioade similare importante. Oamenii mai numesc cu respect acest interval sacru „Al patruzecimii” („Quadragesima”), el întinzându–se pe durata a patruzeci de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.
Postul reprezintă abţinerea parţială sau totală în scop religios-moral de la consumul unor alimente şi băuturi alcoolice. Această reţinere alimentară nu este însă primordială faţă de abstinenţa ce vizează pofte lumeşti, patimi, fapte rele, gânduri necurate, ceea ce înseamnă ca Postul adevărat trebuie să fie atât sufletesc cât şi trupesc.
Acest răstimp aparte din viaţa închinătorilor este de origine divină, fiind practicat din timpuri imemoriale şi întâlnit la toate religiile importante.
„Potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul şi îl înalţă”, spunea cu înţelepciune în îndemnurile sale vestitul Ioan Gură de Aur.
Unii semeni au făcut mici agape de Lăsatul Secului, s-au înfruptat din anumite bunătăţi, au consumat şi băuturi alcoolice, ştiind că până la Paşte sunt multe săptămâni de restricţii autoimpuse. De fapt, dacă ne gândim bine, reţinerea de la ingurgitarea unor produse alimentare, renunţarea la consumul de tării şi alte licori, într-un cuvânt abstinenţa din toate punctele de vedere nu fac decât bine organismului, multe persoane (de ambe sexe) aştepând chiar cu nerăbdare acest interval sacru de curăţire trupească şi reînnoire spirituală.
Înţeleptul părinte Arsenie Boca, pentru care tot mai mulţi oameni manifestă un adevărat cult, cumpărându-i şi cititindu-i cărţile dar şi mergând în pelerinaj la mormântul său şi spunea: ,,Rostul Postului este înfrânarea patimilor şi subţierea minţii pentru a spori în noi Duhul Sfânt, care ne descoperă căile Mântuirii. Postul ne ajută să înţelegem rosturile mai mari pe care le are Dumnezeu cu Omul. El este un… toiag de drum prin această viaţă cu trup pieritor, spre veacul viitor, spre Împărăţia lui Dumnezeu.”
Îndatoriri duhovniceşti
În zilele noastre unii concetăţeni care mai rar se duc la biserică socotesc că perioada ce urmează reprezintă în mod simplist doar un regim alimentar forţat, bun la…slăbit, un fel de dietă generalizată utilă la sănătate şi înfrumuseţare!
Până la urmă, nu-i rău nici aşa dacă priveşti lucurile, decât nimic…Din păcate, unii exagerează importanţa ascetismului alimentar, punându-l pe primul plan în detrimentul obligaţiilor duhovniceşti. Da, este bine să ne curăţim trupul prin renunţarea la excese gastronomice şi bahice, abandonând (măcat temporar) viciile. Numai că prioritare ar trebui să devină de acum înainte normele spirituale, pocăinţa, rugăciunile. Măcar până la Sfintele Paşti credincioşii au datoria să renunţe la meschinările cotidiene, la răutăţi, intrigi, discuţii, conflicte, bârfe şi neînţelegeri cu rudele, vecinii, colegii, semenii.
Scopul Postului este armonizarea fiinţei noastre, întru materia şi spirit, urmând ca ambele să se afle într-un echilibru stabil. Ascetismul nu trebuie în nici un caz forţat, impus din afară. Este bine să constituie un act firesc, natural. Treptat vom ajunge la o treaptă superioară de înţelegere a esenţei vieţii, de conştientizare a propriei fiinţe. Este important ca măcar o lună şi jumătate să ne abţinem de la fapte rele, de la rostire unor injurii, de a jigni.
Prin Post ne putem purifica, devenid mai toleranţi, mai îngăduitori cu cei apropiaţi, cu ceilalţi oameni.
Obiceiuri şi superstiţii legate de Postul Mare
În lumea satului exista pe vremuri convingerea ca în Post nu e permis să se consume « de dulce », deoarece astfel sunt provocate spiritele…malefice ! Nenea Vasile Bularca, din Sita Buzăului, gospodar octogenar, trecut prin viaţă şi necazuri, îşi aminteşte că potrivit tradiţiei tinerii ce urmau să aibă un copil trebuiau să postească sever înaintea naşterii noului vlăstar al familiei, pentru ca acesta să vină pe lume sănătos la trup şi curat la suflet. De asemenea, era obiceiul în vechime ca în perioada de doliu rudele să postească, împiedicând astfel sufletul pribeag al mortului să intre în corpul celor rămaşi pe pământ…
La Hăghig am întâlnit o altă superstiţie, legată de această dată de curăţirea veselei. În prima zi a Postului Mare este aşa-numita „Luni curată”, când oalele şi farfuriile cu care s-a mâncat până atunci se cer spălate cu leşie, deoarece s-au « spurcat de…dulce ». Ele se depozitează undeva separat şi nu se mai folosesc decât după Paşte.
Tot acum se crede că bărbaţii care beau apă din zăpada topită, rămân teferi la trup şi ageri la minte. De asemenea, gospodinele sauperstiţioase spală simbolic pe jos cu o astfel de apă, alungând în felul acesta duhurile rele din casă. Luni era şi ziua când babele satului faceau pe timpuri farmece şi vrăji.
De reţinut
Cititorii noştri ar fi bine să reţină că există două forme de abstinenţă: Postul aspru, pe de-o parte, şi cel normal, pe de alta. Pentru prima categorie Biserica recomandă ca astăzi, luni, 23 februarie şi mâine, marţi, 24 februarie, credicioşii care sunt sănătoşi, în putere, neavând interdicţii şi recomandări medicale să ţină Post complet, sever.
Persoanele celelalte, vârstinicii (peste 60 de ani), copiii, bolnavii, care totuşi ţin să respecte datinile pot numai ajuna, adică li se îngăduie să mânce pâine şi bea apă doar seara, după Apusul Soarelui. Aceeaşi regulă se impune şi pentru primele trei zile din ultima săptămână de Post, adică luni, marţi şi miercuri, dar şi pentru ultimele două, respectiv vineri şi sâmbătă.
În Postul comun se mâncă la orele obișnuite, dar numai bucate îngăduite, adică nu carne, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime.
Există în lunga perioadă de reţinere câteva date când este permis consumul peştelui, untdelemnului şi vinului. Dezlegări la vin şi untdelemn în acest Post vor fi pe 9 martie (Cei 40 de mucenici), în 24 şi 26 martie (înainte şi după Buna Vestire), Dezlegări la peşte sunt în 25 martie (de Buna Vestire) şi pe 12 aprilie, de Florii.
Tuturor credincioșilor le dorim un Post cât mai uşor!
Horia C. Deliu
