Localitatea Barcani, parte componentă a Depresiunii Buzaielor, alături de Sita Buzăului, Vama Buzăului şi Întorsura Buzăului, este situată la sud de Zagon, în colţul sud-estic al judeţului Covasna, potrivit site-ului oficial al Primăriei din Barcani. Această localitate are două sate aparţinătoare: Sărămaş şi Lădăuţi. Populaţia comunei, potrivit ultimului recensământ, ajunge la 3.846 de persoane. Numărul exact ne-a fost oferit de primarul localităţii, Gheorghe Marin. Mai mult decât atât, acesta a acceptat să stea de vorbă cu noi şi să ne pună în temă cu realizările de până acum ale comunei, dar şi planurile pentru viitor.
– Povestiţi-ne puţin despre istoria acestei comune.
– Comuna Barcani a fost la început sat aparţinător de Zagon – Barcani, aşa cum apare în documentele de atunci. După 1918, după terminarea primului război mondial, Comitetul Ad-hoc din comuna Barcani, cum era atunci, a hotărât să înfiinţeze comuna de sine stătătoare. Astfel au început demersurile. Primul act constitutiv pe care îl avem în arhivă este din 1931. Acest act menţionează comuna politică Barcani, suprafeţele acesteia, păşunile, pădurile – tot ceea ce a trecut de la comuna Zagon la noua comună înfiinţată. (…) Despre originea numelui chiar acum la crearea stemei am avut discuţii – se pare că era vorba despre o „glăjerie” (n.r. sinonim al cuvântului „sticlărie”) unde se fabricau borcane, undeva în capătul comunei pe dreapta, şi de acolo denumirea de Barcani. Tot privind istoricul acestor locuri se demarează nişte lucrări în legătură cu situl de la Constanda (n.r. locaţie în comună). Acum câţiva ani, se pare că s-a găsit un topor din bronz în zona respectivă, datat din perioada neoliticului. Acum am început concret un proiect. Chiar ieri au fost nişte arheologi (n.r. duminică, 30 martie a.c.). Am făcut un contract cu Muzeul Carpaţilor Răsăriteni. Prin intermediul acestei acţiuni vrem să ştim mai exact şi să ne apropiem de adevăr, iar în acelaşi timp să şi amenajăm aşa cum se cuvine locul respectiv, chiar şi cu scop turistic. Ultima dată când s-au făcut astfel de săpături a fost în 1962.
– Aţi menţionat de crearea unei steme pentru comuna Barcani. Ce înseamnă acest lucru?
– Acum suntem în discuţii legate de apariţia stemei. Am depus toate documentele. Vrem ca stema comunei noastre să apară alături de toate celelalte steme în oraşul Sfântul Gheorghe, aproape de Consiliul Judeţean. Am definitivat toate detaliile, iar în scurt timp va apărea şi stema. Simbolurile reprezentate pe stemă sunt legate de munţi, păduri şi făbricuţa de borcane. De asemenea, am vrut neapărat să apară Crucea pentru că noi suntem în majoritate ortodocşi, iar fără cruce nu putem merge înainte. A trebuit să ne bazăm pe ceva unic, astfel încât Comisia Heraldică să aprobe. Am analizat-o atât în această Comisie, cât şi în Consiliul Local.
– Când aţi început să pregătiţi această stemă reprezentativă pentru Barcani?
– De aproximativ 2 ani. Abia acum am ajuns la un consens în toate privinţele. La fel a fost şi în cazul Planului Urbanistic General. La cel din urmă a durat aproximativ 3 ani până la finalizare.
– Care au fost obiectivele realizate pentru comună în anii care au trecut, în special în 2013?
– Unul din obiectivele din anul 2013, îndeplinit cu succes şi mediatizat la vremea respectivă, a fost evenimentul legat de Zilele Comunei. A fost a 5 a ediţie, iar anul acesta urmează a 6 a, pe 27 – 28 septembrie. Legat de „Zilele Comunei”, s-a închegat un proiect zonal în capătul Barcaniului spre Zagon, unde vor fi realizate diverse lucrări. De asemenea, avem în plan reabilitarea stadionului, iar un prim pas către acest obiectiv a fost crearea unor vestiare frumoase.
Cea mai importantă lucrare realizată pentru comună fost PUG–ul (n.r. Plan Urbanistic General). Fără acesta nu se poate face nici un pas în construcţii şi altele.
În această vară am trimis la mare un grup de 120 de copii din comună, cel mai mare grup de până acum. Mulţi dintre ei au fost pentru prima dată pe litoral. Trei ani la rând am trimis câte 100 – 120 de copii gratuit la mare.
Tot în 2013 am terminat de renovat Şcoala Sărămaş. Din totalul de 600.000 de lei am fost sprijiniţi de Ministerul Educaţiei cu 200.000 de lei, adică 400.000 de lei au fost fonduri ale Primăriei. Nu este uşor, ca într-un an de zile să acoperi o astfel de lucrare.
Printre obiectivele atinse se numără şi înfiinţarea mijlocului de transport în comun către Întorsura. Avem 2 microbuze şcolare, care transportă copiii la şcolile din satele aparţinătoare comunei, şi alte 3 microbuze destinate transportului în comun. Noi suntem la o parte din DN, drept pentru care acest traseu nu ţine de firmele specializate.
Tot printre realizările de anul trecut se numără şi două poduri de importanţă în comună, în valoare de 200.000 de lei.
De asemenea, am aderat şi la G.A.L. Progressio – un Grup de Acţiune Locală care aduce fonduri externe. Din acest grup fac parte 12 localităţi: Moacşa, Zagon, Ilieni, Reci, Ozun, Sita Buzăului, Barcani, Chichiş, Comandău, Brateş, Dalnic şi Boroşneu Mare. Deja am primit 100.000 de lei prin intermediul G.A.L. pentru dotarea Căminului Cultural Barcani. Acum se decontează fondurile şi proiectul este în derulare. Mai este pe rol un proiect de achiziţionare a unui microbuz de 18 locuri, care va fi folosit pentru transport pe linia principală în Barcani, dar şi în deplasări cu grupurile vocale şi de dansuri ale comunei.
– Care sunt obiectivele pe care vi le-aţi propus pentru anii care urmează?
– Avem în proiect construirea unui complex turistic în capătul comunei, către Zagon. Acest complex cuprinde, în primul rând un campus pentru copii. Acesta va conţine pentru început 6 căsuţe pentru copiii care vin vara în programe de schimb de experienţă din Constanţa. În acest fel vom putea trimite copii din Barcani la mare, gratuit. Problema care mă interesează cel mai mult este legată de copii. De aceea avem în plan să facem aceste căsuţe de vacanţă, o bucătărie, un salon de mese, grup sanitar. În continuare, avem de gând să facem şi o pensiune mai mare în care vom putea caza turişti, vom amenaja o pârtie de schi, stadionul şi un traseu de Enduro. Mai mult decât atât, avem de gând să realizăm două trasee turistice care se leagă de Mânăstirile din zonă. Chiar dacă nu sunt modest, cred că finalizare acestui proiect va produce un loc unic în România, din punct de vedere turistic.
Anul trecut am început şi proiectul de canalizare pentru satele aparţinătoare, Sărămaş şi Lădăuţi. În total acest proiect valorează aproximativ 600.000 de lei, iar în 2013 am cheltuit o treime din această sumă. După 1 aprilie vor începe din nou lucrările. Avem depuse la Guvern studii de fezabilitate pentru executarea şi aducerea la zi, conform ultimelor legi, a canalizării şi a apei în aceste sate. Avem promisiuni că programul de apă şi canal pentru Sărămaş va intra în vigoare din 2014.
În prezent mai avem în program două drumuri comunale. Unul dintre ele este DC 23 – Barcani –Sărămaş, care este în lucru. Până acum am cheltuit 900.000 de lei şi am mai primit anul acesta încă 200.000 de lei – toate din fonduri guvernamentale. În plus, Guvernul a promis că în trimestrul III vom mai primi încă 1.100 de lei pentru terminarea lucrărilor. Celălalt drum comunal este DC 22 – Barcani – Lădăuţi, pentru care studiul de fezabilitate este depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Sperăm ca în perioada 2015 – 2016 să îl rezolvăm şi pe acesta. Ne dorim să turnăm asfalt pe amândouă drumurile comunale pentru ca să poată circula microbuzele.
Din programul nostru face parte şi extinderea Şcolii Gimnaziale din Barcani cu 5 săli de clasă şi o sală de festivităţi. Studiile de fezabilitate sunt realizate, doar aşteaptă să fie aprobate ori prin Ministerul Educaţiei, ori printr-un program.
Mai avem în proiectele de viitor lucrări de împăduriri în păşune.
Tot pentru G.A.L, despre care am menţionat anterior, am depus un studiu de fezabilitate pentru un teren de joacă în satul de centru ( n.r. doar Barcani, cu 2.400 de locuitori).
– Referindu-ne strict la complexul turistic despre care aţi menţionat anterior, când credeţi că va fi încheiat un proiect de asemenea anvergură?
– Lucrările au început cu trei ani în urmă. Cu speranţa că voi mai avea încă un mandat, fără acesta, consider că prin 2020 se va vedea ceva palpabil – să fie gata pârtia de schi, traseele turistice, pensiunea mare care are 20 de locuri unde pot fi cazaţi turişti, şi în special campusul creat pentru copii. Menţionez că pentru proiectul special creat pentru copii avem deja o echipă care lucrează tot timpul pentru ca treaba să meargă bine. Oricum, mergem pe un făgaş concret.
– Ce înseamnă „turism” în momentul de faţă la nivelul comunei?
– Turismul înseamnă mai nimic. Cetăţenii din comună au fost mai reticenţi în ceea ce priveşte construirea de pensiuni. În Sita sunt câteva, în Întorsura ceva mai multe, iar în Barcani nu este nici o pensiune. Încercăm noi ceva prin construirea complexului turistic despre care am menţionat anterior.
– Care credeţi că este motivul care a dus la reticenţa oamenilor cu privire la turism?
– Mă gândesc că teama vine din faptul că suntem la o parte de drumul naţional, respectiv de traseele turistice, dar şi pentru că infrastructura nu ajută. De bine de rău, în Barcani am reuşit să facem DN13E, cel care taie judeţul, adică trece prin Întorsura, Barcani, Zagon, Covasna şi merge pe la Reci, Sfântu Gheorghe, Vâlcele şi iese la drumul european 60, la Măieruş. Consider că acest DN13E a fost un mare pas. Sigur acest drum va contribui la dezvoltarea turismului în zona aceasta – Întorsura, Barcani, Covasna. Şi la DJ 121 A se află în lucru studiul de fezabilitate, iar lucrarea se va realiza în 3 etape: prima etapă este de la Km 0 la Km 10, a doua etapă va începe de la intersecţia de la Boroşneu cu DN13E care trece de la Covasna şi vine până sub deal la Valea Mare, iar în etapa trei vor fi serpentinele, care nu sunt o problemă mare. În serpentine drumul este bun, dar trebuie întreţinut şi ridicat puţin.
– Ce credeţi că va însemna anul 2014 pentru agricultură?
– În primul rând să dea Dumnezeu să plouă. Deja se simte o secetă puternică. Cetăţenii după dealuri nu mai au apă în fântâni. Aceasta este o problemă mare.
– Cum se manifestă partea culturală aici în comună?
– După anul 1990 a fost o perioadă de stagnare. Înainte de această perioadă, comuna Barcani a fost fruntaşa judeţului cu formaţii, inclusiv de teatru. Formaţia de teatru a luat locul I pe ţară, ani la rând, dar încă nu am reuşit să o refacem. După anul 2000 am început încet, încet să refacem celelalte formaţii. Acum avem grup vocal bărbătesc, grup vocal mixt din care fac parte 18 băieţi şi 18 fete, există câte două costume populare pentru fiecare din membri acestui grup, există două formaţii de dansuri, una la Căminul Cultural Lădăuţi, cu tradiţii şi locuri fruntaşe în ţară – aceste formaţii au nişte dansuri specifice care nu se dansează nicăieri în ţară, de exemplu brâul de la Lădăuţi – un dans specific şi frumos. A doua formaţie de dansuri aparţine Căminului Cultural din Barcani. Pe lângă aceste patru formaţii, mai există grupuri de elevi: grup vocal şi grup de dansuri la Şcoala din Barcani, la Lădăuţi este un grup de zoritori şi la Sărămaş este un grup vocal.
– Cum descrieţi, în viziunea dumneavoastră, comuna Barcani?
– Comuna Barcani este o comună cu oameni harnici, cu tradiţii folclorice deosebite şi cu potenţial de dezvoltare ridicat. Având în vedere studiile realizate şi strategia de dezvoltare a comunei, în următorii 6 ani vor apărea lucruri deosebite în comuna Barcani.
Iulia Taraş
