. . În iureşul timpului şi în vârtejul zilei mai apucăm să ne (mai) gândim, din când în când, la viaţa omului şi, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat şi drag nouă dincolo, de fapt unde?… În adevărata viaţă!… Aşa s-a întâmplat şi în aceste zile, la aflarea veştii mutării la cele veşnice a Părintelui Profesor Dorel Man de la Cluj, la vârsta de 63 de ani – cel care a fost atâţia ani slujitorul altarului străbun şi al catedrei teologice, universitare şi academice!…
Altfel spus, Părintele Dorel Man – Conferențiar Universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca a trecut, zilele acestea, la cele veșnice. Părintele Profesor avea numai 63 ani și o vechime în preoție de peste 40 ani, iar la catedră și-a desfășurat activitatea ştiinţifică şi teologică de mai bine de 20 de ani. În ultimul timp, problemele de sănătate s-au acutizat dramatic, iar în noaptea de 28 iulie 2016 Părintele Dorel Man s-a stins din viață, la Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Ierarh Nectarie” din Cluj – Napoca.
Părintele Profesor Dorel Man s-a născut la data 26 ianuarie 1953, în comuna Suciu de Sus, din Ţara Lăpuşului, judeţul Maramureş, ca al treilea copil al lui Gavril, de profesie miner şi Maria n. Pop, croitoreasă. Dintre strămoşii săi iluştri îl amintim pe Casian Buda – asasinat la 5 decembrie 1918, înscris pe monumentul eroilor din oraşul Târgu Lăpuş;Fraţii: Aurel, de profesie mecanic agricol şi Ioan, de profesie pădurar.
La 22 mai 1976 se căsătoreşte cu Carolina Iuga, originară din Dobricu Lăpuşului, judeţul Maramureş, asistentă medicală, având trei fiice: Paula Dorina (n. 1977, căs. Nan, licenţiată în Drept, avocat), Anamaria (n. 1978, căs. Popa, de profesie arhitect), Victoria Alina (n. 1982, căs. Grădinar, doctor în Arte vizuale, de profesie pictor bisericesc).
Ca profesor şi cadru didactic, Părintele Conf. Univ. Dr. Dorel Man a fost specialist în disciplina Teologie-Pastorală Ortodoxă, Spiritualitate și Duhovnicie. Activitatea sa didactică și științifică a urmărit, imediat după anul 1991, începând cu primii ani de după reînființarea Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, orizontul unui domeniu nou care vizează mai ales teologia aplicată, practica teologică și viziunea duhovnicească asupra misiunii tuturor membrilor Bisericii, mai ales a clerului. În acest cadru şi context, activitatea sa științifică a fost demonstrată de calitatea de autor sau co – autor de volume, de repunerea în circulație a unor texte importante din publicistica unor mari teologi și gânditori creștini din Transilvania, de publicarea a peste o sută de studii de specialitate în reviste de teologie din ţară şi din străinătate, articole, comentarii, recenzii etc.
În altă ordine de idei, Părintele Profesor Dorel Man a fost un eminent cercetător al vieţii, operei şi activităţii ilustrului ierarh–cărturar, academician Nicolae Colan, fiind un distins teolog, profesor, cercetător şi publicist, profund implicat în viaţa universitară clujeană şi în breasla cercetătorilor istoriei Biserici Ortodoxe Române şi a neamului românesc, perspectivă din care îl vom aborda şi noi în acest material omagial-comemorativ, fiindcă Sfinţia Sa este şi va rămâne în continuare în conştiinţa discipolilor, profilul dascălului cu deschidere spre universal, spre consistenţă şi acrivie ştiinţifică, predată cu foarte multă acuitate şi exactitate, căci avea vaste, avizate şi competente cunoştinţe în cele mai diverse discipline istorice şi teologice!…
Prin urmare, acest, altminteri, trist moment omagial şi eveniment comemorativ, ne oferă, şi de această dată, prilejul şi ocazia de a ne exprima gândurile noastre de preţuire, de gratitudine, de admiraţie şi de respect faţă de teologul, istoricul, profesorul şi Omul Dorel Man, care a fost cunoscut şi recunoscut pentru generozitatea, responsabilitatea, profesionalismul, rigoarea, consecvenţa şi respectul său faţă de rosturile binecuvântate pe care le-a îndeplinit în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului precum şi în viaţa publică locală, regională şi naţională.
Bucuria şi privilegiul de a-l fi avut pe Părintele Profesor Dorel Man printre colaboratorii cei mai apropiaţi ai noştri a fost sprijinită şi mijlocită de strădania noastră comună, de a cinsti memoria Mitropolitului Ardealului Nicolae Colan. În acest mod şi context, s-a stabilit o relaţie trainică de solidaritate, colaborare şi sprijin între Părinţii Profesori Alexandru Moraru şi Dorel Man şi cercetătorii istoriei locale, laice şi bisericeşti de pe meleagurile natale ale ierarhului – cărturar, născut în localitatea Araci din judeţul Covasna.
Începutul a fost făcut de Părintele Profesor Alexadru Moraru, prin publicarea, în anul 1989, a monumentalei lucrări monografice „La răscruce de vremi, o viaţă de om: Nicolae Colan, Episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului (1936 – 1957)”. A urmat apoi volumul „Omagiu Mitropolitului Nicolae Colan (1893 – 1993)”, Cluj-Napoca, 1995, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca, lucrare apărută cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit cărturar Bartolomeu Valeriu Anania, şi îngrijită de către Părintele Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru. În paginile acestui volum, împreună cu teologi de seamă ai Bisericii Ortodoxe Române, precum Mitropolitul Ardealului Dr. Antonie Plămădeală, Părintele Acad. Prof. Univ. Dr. Mircea Păcurariu ş.a., Părintele Profesor Dorel Man a publicat studiul „Personalităţi laice despre Episcopul Nicolae Colan”.
Continuând munca de editare a operei Mitropolitului Nicolae Colan, cu sprijinul domnişoarei Ileana Leuca din Sibiu şi a doamnei Cornelia Costea din Cluj–Napoca – nepoatele Mitropolitului Nicolae Colan, în anii următori, Părintele Profesor Dorel Man a îngrijit şi publicat volumele „Nicolae Colan, Arhiepiscop şi Mitropolit al Ardealului – Pastorale”, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca, 1995, 283 p.; „Nicolae Colan – Teologie şi spiritualitate Ortodoxă”, Editura Presa Universitară Clujeană, 1998, 234 p.; „Pastoraţie şi istorie la Episcopul Nicolae Colan în Transilvania, 1940 – 1944”, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2007, 269 p., după aceea a editat şi publicat volumul „Mărturii pastorale, culturale şi sociale în Mitropolia Ardealului (1952 – 1989), Editura Limes, Cluj – Napoca, 2013, lucrare în care Vlădica Nicolae Colan ocupă un loc important şi semnificativ.
După înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, cu binecuvântarea Înaltpresfinţitului Părinte Ioan Selejan – Întâiul, primul Eparhiot al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, s-a creat cadrul instituţional şi logistic necesar pentru intensificarea activităţii de cercetare a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi pentru prezervarea patrimoniului cultural şi afirmarea identităţii româneşti. Numărul mic al preoţilor, profesorilor, muzeografilor, arhiviştilor şi al altor cercetători români din judeţele Covasna şi Harghita ne-a determinat să stimulăm participarea, la manifestările ştiinţifice şi culturale organizate în cele două judeţe, a unui număr cât mai mare de cercetători din principalele centre universitare ale ţării.
Calendarul sesiunilor, simpozioanelor, conferinţelor, dezbaterilor organizate anual, sub egida Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, Centrului Ecezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi a altor asociaţii culturale româneşti din sud-estul Transilvaniei, cuprinde câteva manifestări devenite tradiţionale, care au loc la Sfântul Gheorghe, Miercurea Ciuc, Topliţa, Covasna, Izvorul Mureşului ş.a., dintre care menţionăm: Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie (21 ediţii), Zilele „Andrei Şaguna” (23 de ediţii), Zilele „Nicolae Colan” (24 de ediţii), Zilele „Miron Cristea” (18 ediţii), Zilele „Justinian Teculescu” (10 ediţii), Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului (13 ediţii) ş.a.
Printre distinsele personalităţi din domeniul academic, universitar, al culturii româneşti şi al spiritualităţii ortodoxe din întreaga ţară care au participat constant la aceste manifestări, la loc de cinste se află intelectuali de cinste din Cluj-Napoca, precum: Academicienii Horia Colan, Nicolae Edroiu şi Dumitru Protase, Preasfinţitul Părinte Episcop Vicar Vasile Someşanul, Profesorii Universitari Matei Basarab, Iustinian Petrescu, Traian Rotariu, Alexandru Moraru, Vasile Dâncu, Nicolae Bocşan, Ioan Bolovan, Nicolae Ciangă, Gelu Neamţu, Gheorghe Lazarovici, Barbu Bălan, muzeografii şi arhiviştii Viorica Crişan şi Vasile Lechinţan precum şi regretatul publicit Constantin Mustaţă ş.a.
În acest „buchet” de distinse personalităţi clujene, un loc aparte şi distinct l-a ocupat Părintele Conf. Univ. Dr. Dorel Man. De fiecare dată când a participat la asemnea manifestări, comunicările, referatele şi intervenţiile Sfinţiei Sale au fost ascultate cu interes şi unanim apreciate. Activitatea de cercetare istorică a Părintelui Profesor Dorel Man, concretizată şi materializată prin apariţia unui mare număr de volume şi studii, este bine cunoscută.
Bogata sa bibliogrfie cuprinde, pe lângă opere cu tematică teologică şi de istorie bisericească, şi numeroase studii şi lucrări dedicate vieţii unor iluştri teologi şi cărturari laici şi vestite sau remarcabile personalităţi bisericeşti precum: Antim Ivireanul, Andrei Şaguna, Ioan Lupaş, Alexandru Lapedatu, Nicolae Ivan, Visarion Puiu, Onisie Moraru, Protopopii Dr. Florea Mureşanu şi Ion Goron etc.
La sesiunile de comunicări şi simpozioanele desfăşurate la Sfântul Gheorghe şi Miercurea Ciuc, Părintele Profesor Dorel Man a prezentat comunicări de larg interes referitoare, în mod deosebit, la viaţa şi activitatea pastorală, culturală, publicistică şi socială a Mitropolitului Nicolae Colan al Ardealului, după cum urmează: „Din gândirea teologică şi realizările Mitropolitului Acad. Nicolae Colan”, „Dimensiunea teologică – pastorală a operei Mitropolitului Nicolae Colan”, „Episcopul Nicolae Colan la hramul Mănăstirii Topliţa (1940 – 1944)”, „Confesiune şi misiune în Transilvania, la Episcopul Nicolae Colan (1940 – 1944)”, „Dimensiunea teologică – pastorală a operei Mitropolitului Nicolae Colan”, „70 de ani de la Dictatul de la Viena”, „Pastorala „De la inimă la inimă” din octombrie 1940 a Episcopului Nicolae Colan”, „Nicolae Colan pe căile apostoliei în judeţele Harghita şi Covasna (1940-1944)”, „Opera omiletică şaguniană de la 1855”, „Protopopul Academician Ioan Lupaş – slujitor al Bisericii şi al neamului”.
Drept urmare, prin această bogată activitate publicistică, Părintele Profesor Dorel Man s-a afirmat în istoriografia românească ca un eminent cercetător al vieţii şi operei ierahului -cărturar Nicolae Colan al Clujului şi, apoi, al Ardealului. Acestea au fost şi argumentele ce au stat la baza acordării Diplomei de excelenţă şi Premiului Grupului de Cercetare „I.I. Russu” pentru stdudiul Sud – Estului Transilvaniei, ediţia 2013. Înfiinţat în anul 2008, Grupul de Cercetare „Ioan I. Russu”, întrunit anual în colocvii naţionale, şi-a stabilit ca obiective următoarele: instituţionalizarea şi amplificarea cercetărilor interdisciplinare referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud–estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară – cercetări valorificate editorial, în principal, în paginile publicaţiilor „Angvstia”, anuarul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului Ecleziastic de Documentare „Nicolae Colan” și „Acta Carpatica”, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei ;analiza anuală a stadiului cercetărilor problematicii interdisciplinare specifice arealului sud-est transilvan, pe termen scurt, mediu şi de perspectivă; sprijinirea editării unor lucrări care se înscriu în obiectivele colocviului; organizarea unor momente în memoria cercetătorilor din domeniul ştiinţelor socio-umane din sud-estul Transilvaniei; decernarea anuală a premiului „I.I. Russu”, autorilor celor mai valoroase lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la interferenţele culturale româno-maghiare; dezvoltarea şi valorificarea bazei de date cu utilizatori multipli, referitoare la arealul sud-est transilvan; sprijinirea cunoaşterii bibliografiei privind sud-estul Transilvaniei, inclusiv prin postarea pe internet a celor mai importante lucrări care abordează această problematică.
Aşadar, dacă starea lui de sănătate nu s-ar fi înrăutăţit, în ultima vreme, într-o formă atât de accentuate şi de agravantă, la 63 de ani, Părintele Profesor Dorel Man s-ar fi aflat, încă, în perioada deplinei maturităţi duhovniceşti şi a consacrării profesionale, ştiinţifice şi didactice, calităţi care i-ar fi conferit dreptul de a fi, în continuare, păstor înţelept, cercetător riguros, distins profesor, formator de specialişti în domeniul Teologiei ortodoxe şi al istoriei, publicist prolific, om al cetăţii, participant activ la viaţa spirituală, culturală şi ştiinţifică a Clujului, a Transilvaniei şi a întregii noastre ţări, însă Dumnezeu – Atotbunul şi Preasfântul – Stăpânul Vieţii şi al Morţii a decis, ales şi hotărât altfel, căci „gândurile noastre nu sunt ca gândurile Sale…”
De aceea, cinstind şi omagiind acum personalitatea Părintelui Profesor Dorel Man, arătăm şi înfăţişăm reperul şi modelul unei vieţi de muncă jertfelnice şi de demnitate, pilduitoare, pentru toţi cei din jurul Sfinţiei Sale, mai ales pentru cei tineri, care ar fi bine şi indicat dacă i-ar urma exemplul.
Deci, cuvintele noastre sunt puţine şi neputincioase pentru a putea spune cât bine a făcut Părintele Profesor Dorel Man, datorită ţinutei sale morale, sacerdotale şi preoţeşti, a echilibrului şi a înţelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice şi cărturăreşti, a dragostei sale faţă de Dumnezeu şi de oameni, a ataşamentului său faţă de ţara aceasta şi de Biserica noastră strămoşească!…
Cugetând, aici şi acum, la activitatea şi la personalitatea preacucerniciei sale, care a fost una foarte bine conturată şi cât se poate de autentică şi de firească, ne gândim la darul omului providenţial cu care l-a înzestrat Creatorul şi Stăpânul nostru al tuturor – Domnul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos – pe care sfinţia sa l-a cinstit şi l-a slujit cu toată sinceritatea, râvna, dragostea şi abnegaţia!…
Ne-am bucura să ştim că atât contemporanii cât şi posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoştinţa şi preţuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce este şi înseamnă (sau ar trebui să însemne) în conştiinţa şi în memoria noastră colectivă, care, ne rugăm lui Dumnezeu să nu fie alterată şi o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii şi înaintaşii noştri dar încercăm, totuşi, să ne facem un act de încurajare şi de optimism şi să credem că ori de câte ori va fi pomenit numele său, va fi pronunţat cu veneraţie şi respect, pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor oameni şi care fapte sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos – Arhiereul Cel Veşnic în Împărăţia Sa cea cerească şi veşnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte; rugăciuni cărora ne alăturăm şi noi, dorind din toată inima ca Dumnezeu să îl ierte şi să-l odihnească, să-l numere cu drepţii, în Împărăţia Sa cea Cerească, Sfântă şi Veşnică!…
Prin urmare, nădăjduim, cu toţi că vom şti, pe mai departe, să ne cinstim înaintaşii aşa cum se cuvine, deşi în aceste vremuri preţuim mai mult pe alţii de oriunde şi de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoşi ori mai senzaţionali!… Şi totuşi, suntem convinşi de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!… Se cuvine, aşadar, să-i aducem prinos de cinstire şi de recunoştinţă, rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul şi cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locaşurile cele cereşti, în lumina cea neînserată a Slavei Sale, celei fără de sfârşit!…
Dumnezeu să-l ierte, să-l aşeze cu drepţii şi să-l numere cu aleşii Săi! Veşnică să-i fie amintirea şi pomenirea! Amin!…
Dr. Stelian Gomboş, Dr. Ioan Lăcătuşu
