Problemele în Legea compostului sunt lipsa normelor tehnice de aplicare, lipsa facilităţilor de tratare şi implicarea primăriilor, susţin reprezentanţii unei firme de salubrizare.
Potrivit sursei citate, în 20 februarie 2021, intră în aplicare Legea nr 181 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile – Legea Compostului, potrivit căreia toate resturile biodegradabile trebuie colectate separat de celelalte deşeuri, în pubele maro sau transformate în îngrăşământ natural, în propria gospodărie, cu ajutorul unor containerelor individuale speciale pentru compostare individuală.
Astfel, pentru nerespectarea acestor prevederi, amenzile prevăzute de lege sunt cuprinse între 400 şi 800 de lei, pentru persoanele fizice, între 10.000 şi 20.000 de lei, pentru cele juridice şi între 5.000 şi 15.000 de lei, pentru primării. Normele tehnice de aplicare, inclusiv cele pentru Ordinul privind aprobarea Procedurii de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din deşeurile industriale şi municipale, utilizată în producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie, necesare implementării sunt, însă neoficializate.
„În Legea compostului problemele sunt lipsa normelor tehnice de aplicare, lipsa facilităţilor de tratare şi implicarea primăriilor. Colectarea se învaţă şi se face, dar nu putem duce aceste deşeuri biodegradabile, din toată ţara, în doar câteva judeţe care deţin astfel de instalaţii de compostare sau biogaz, ci ar trebui să avem la dispoziţie astfel de staţii cel puţin la nivelul fiecărui judeţ”, a afirmat Bogdan Constantinescu, managerul general al Brai Cata, companie care activează în domeniul salubrizării în judeţele Braşov, Hunedoara, Timiş, Brăila, Giurgiu şi Vâlcea.
Acesta susţine că o altă problemă importantă care trebuie depăşită în tot acest proces este mentalitatea celor care nu sunt pregătiţi să accepte ideea colectării în mai multe recipiente diferite şi să precolecteze deşeurile pe mai multe categorii, pe platformele de colectare.
„Dacă în zonele rurale legea se aplică deja parţial, în special în judeţele care au beneficiat de finanţare europeană oamenii fiind obişnuiţi să refolosească resturile organice din bucătărie pentru hrana animalelor sau pentru compost, în amestec cu resturile vegetale de prin grădină, la oraşe oamenii se plâng ba că nu au loc în bucătărie pentru mai multe recipiente, ba că trebuie să consume prea mulţi saci. Acest sistem sănătos pentru mediu funcţionează de ani buni în ţări din vestul Europei şi şi-a dovedit deja eficienţa, aşa că tot ce ar trebui să facem ar fi să îl aplicăm şi la noi. Şi în acest moment sunt disponibile pe platformele de depozitare containere separate pentru toate categoriile de deşeuri, dar experienţa din staţiile de sortare ne-a arătat că unora le pasă prea puţin de reguli. Dacă s-ar introduce acele sisteme de colectare inteligente, care să contorizeze cât aruncă fiecare abonat şi să îl oblige să plătească funcţie de cât aruncă, am reuşi mult mai repede să atingem ţintele de reciclare”, a mai spus managerul Brai Cata.
Acesta a precizat că, în mod normal, o dată cu intrarea în vigoare a acestei legi, fiecare producător de deşeuri ar trebui să precolecteze în trei categorii mari: reciclabile (hârtie carton, mase plastice, sticla, metal), biodeseuri (deşeuri bioedegradabile) şi deşeuri nereciclabile.
În acelaşi timp, pentru ca această lege să îşi atingă scopul, este obligatoriu ca autorităţile publice locale să implementeze în regulamentele de salubrizare, modalitatea sistemului de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei ‘plăteşte pentru cât arunci’ şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural, inclusiv sa introducă tarif dedicat colectării separate a deşeurilor biodegradabile”.
Managerul general al Brai Cata a subliniat că această lege este o etapă necesară atingerii obiectivului anual de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare, prevăzut la art. 9 alin. (1) lit. p) din OUG 196 privind Fondul pentru Mediu de 60% din care reciclare de minimum 50% din cantitatea totală de deşeuri generate şi 10% alte forme de valorificare, pe care trebuie să îl îndeplinim la nivel naţional, pentru a ne alinia normelor europene şi a nu risca amenzi care pot ajunge la 200.000 de euro pe zi.
Conform legii, este obligaţia autorităţilor publice locale, respectiv a Asociaţiilor de dezvoltare de gestionare a deşeurilor, să modifice regulamentele de salubritate şi să introducă colectarea biodegradabilului separat, în acelaşi timp cu asigurarea tratării deşeurilor biodegradabile, fie în instalaţii de compost, fie în instalaţii de digestie anaerobă. Potrivit companiei de salubrizare, Legea compostului este binevenită, însă trebuie să aibă în spate o infrastructură deja funcţională şi norme de aplicare, care în prezent sunt în curs de elaborare de către Ministerul Mediului şi alte autorităţi.
Datele statistice arată că doar 20% din totalul deşeurilor produse de populaţie ar trebui să ajungă la gropile de gunoi, diferenţa de 80% constând în proporţii egale, în deşeuri reciclabile uscate – plastic, hârtie, sticlă, carton, metal – şi în deşeuri biodegradabile, România fiind o campioană a risipei alimentare cu 24% hrană gătită ajunsă la gunoi, 24% fructe, 21% legume şi 20% pâine.
AGERPRES
