Cea de-a treia etapă a proiectului „Coeziune culturală în diversitatea covăsneană” demarat de Manea Gabriela, Radu Bogdan Ştefan, Sălăgean Krista Johanna şi Ciocan Sebastian, patru elevi ai Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe a avut loc miercuri seară la Bibloteca Judeţeană „Bod Peter”, unde au fost invitaţi oameni din mediul cultural local. . .
Ideea proectului le-a venit în urma unei vizite a campaniei de informare „Europa, casa noastră”, când reprezentanţii Reprezentanței Comisiei Europene în România – entitatea care manageriază campania de informare – au prezentat una dintre etapele campaniei, şi anume, un concurs de proiecte intitulat „Lider european”. Cei patru au ştiut imediat că-şi doresc să participe la acest concurs, până a doua zi punându-se de acord asupra temei proiectului, „Coeziune culturală în diversitatea covăsneană”.
Prima etapă a proiectului a constat în realizarea şi completarea a unor chestionare pentru depistarea procentului de coeziune dintre români şi maghiari din judeţ. Aceste chestionare realizate pe un eşantion de 100 de persoane, au fost completate de Zilele Sfântu Gheorghe, când locuitori din mai multe zone ale judeţului au venit să participe la activităile organizate.
După ce s-au ocupat cu strângerea informaţiilor despre percepţia oamenilor asupra relaţiilor multiculturale, cei patru, alături de doamna profesor Maria Băilă, care este coordonatorul elevilor în acest proiect, au pornit într-o caravană multiculturală la celelalte licee din judeţ pentru a-şi împărtăşi opiniile, caravană denumită „Cunoaşte-ţi aproapele”.
Această etapă a presupus întâlniri interactive cu elevi de aceeaşi vârstă, pe tema multiculturalității, care a urmărit evidențierea unor elemente de identitate culturală atât pentru români cât și pentru maghiari. Potrivit doamnei profesor Băilă, în discursurile celor patru elevi s-a insistat pe legăturile culturale dintre cele două etnii şi s-a pus accent pe ceea ce ar putea rupe anumite bariere dintre cele două comunități, prin acțiuni care să pornească de la tineri de vârsta lor. Discuţiile cu elevii din școlile din județ au avut loc în limbile română, engleză sau maghiară, în funcție de publicul pe care l-au avut. „Şi noi am fost reticenţi când a demarat această acţiune pentru că nici noi nu ştiam cum se va desafăşura. Nu poate fi organizată pas cu pas atâta timp cât are la bază nişte discuţii. Atâta timp cât va fi o dezbatere, noi nu vom şti ce vor spune interlocutrii noştri, astfel că cei patru vor fi puşi în situaţia de a se descurac astfel încât dialogul să fie cât mai plăcut”, a dezvăluit doamna profesor Băilă.
În urmă cu două zile a avut loc cea de-a treia etapă a concursului denumită „Împreună suntem toţi”. Elevii au invitat să ia parte dar şi cuvântul cele mai reprezentative persoane ale culturii române cât şi maghiare din domeniul artelor plastice, teatrului, muzicii şi literaturii, din cele două comunităţi locale. Astfel doamna Duţa Guruianu, domnul Fazakas Misi, doamna Luminiţa Cornea, domnul Ramon Grossos, doamna Liliana Grosar și Balint Jozsef au avut un loc special la masa de prezidiu, de unde au răspuns întrebărilor adresate.
„Aş dori să mulţumesc invitaţilor. Ne uităm la dânşii şi sunt adulţi, ne uităm în sală şi sunt adulţi. De ce spun în mod special să le mulţumesc? Pentru că au răspuns pozitiv unei invitaţii venite din partea unor elevi de 17 ani. Au dat credit acestor copii, încurajându-i astfel în acţiunea pe care ei au demarat-o şi este în desfăşurare şi astăzi. Această etapă este o penultimă etapă din proiectul lor”, a spus doamna profesor Maria Băilă, în discursul de începere a evenmentului de miercuri seară.
La finalul acestui proiect se va realiza o întâlnire cu tinerii din liceele vizitate pe parcursul caravanei multiculturale, care se va desfăşura sub egida „Împreună, nu alături”, în care se vor dezbate anumite subiecte ce au legătură cu multiculturalitatea. Cei patru au spus că tot în cadrul acestei etape ar dori să facă mai mult decât o dezbatere pe teme culturale, ci mai degrabă să fie un fel de activitate în care tinerii să se apropie, pentru că principalul minus pe care ei l-au putut observa în „călătoria” lor a fost lipsa unui context în care să interacţioneze, şi nu voinţa.
Maricela Dan
