Pe 20 iulie, în miez de vară, avem prilejul de a sărbători un personaj legendar – Sf. Prooroc Ilie, numit în popor şi Sânt Ilie.
În mitologia românească el reprezintă o divinitate a Soarelui, implicit a Focului, aducând din senin în arşiţa sezonului estival ploi , cu fulgere şi trăsnete, declanşând uneori şi incendii, băgând spaima în oameni.
Îîn vechea credinţă a geto-dacilor, Sf. Ilie era identificat cu vestitul Gebeleizis – zeul Focului. În mitologia greacă s-a numit Helios, fiind reprezentat adesea în iconografie într-un „car de foc” tras de bidivii albi, pocnind din bici şi slobozind tunete şi trăsnete.
Supersitiţii, obiceiuri, temeri
„Sătenii se temeau de pedepsele pe care le dădea Proorocul Ilie, socotind că au greşit cu ceva, că nu au respectat zilele de post şi rugăciune”, ne spunea un sătean din Băcel, nenea Ilie Banciu, care îşi serbează astăzi ziua onomastică, prilej de a-i ura cele cuvenite: sănătate şi spor în toate! La fel ca şi altor concetăţeni cu acelaşi prenume.
Mulţi oamenii din mediul rural credeau, pe vremuri, că odată cu fulgerele care brăzdau cerul puteau cădea şi aşa-numitele „pietre ale trăsnetului”. Este vorba de boabele de grindină ce pricinuiesc pagube recoltelor, atunci când cantităţile şi mărimea lor sunt exagerate. Şi acum superstiţioşii îşi fac cruce în asemenea împrejurări, aprinzând candelele şi dând foc ramurilor uscate ale crenguţelor puse la icoane de Florii.
Exista teama înrădăcinată în sufletele necredincioşilor, a celor ce au păcătuit şi au comis fărădelegi, că vor fi aspru pedepsiţi de către Sf. Ilie, care din caleaşca sa îi va lovi cu biciul său de foc. Superstiţioşii şi ignoranţii credeau că Ilie îi pedepseşte şi pe diavoli, ce uneori se tupilează prin arbori, pe sub streaşina caselor şi chiar în trupul unor animale şi fiinţe umane, pentru a scăpa de pedeapsa hărăzită.
Tradiţia populară mai spune că în 20 iulie nu este permis să se mănânce… mere, considerate „fructele lui Sânt Ilie”. O altă curiozitate anacronică se referă la faptul că până la această dată nu era îngăduit ca aceste fructe să fie lovite unul de altul, pentru a nu atrage grindina!
Peste o sută de mii de sărbătoriţi
Conform statisticilor oficiale reiese că sunt circa 110.000 de români care îşi sărbătoresc Ziua onomastică, gândindu-se cu veneraţie la Sf. Prooroc Ilie.
Acest prenume îşi are sorgintea într-un foarte vechi nume ebraic, „Elijah”, ce a aparţinut unui profet, despre care stă scris în Cartea Regilor din Vechiul Testament.
Cele mai cunoscute variante românesti ale prenumelui orginal Ilie sunt Elie, Iie, Lilă, Ilaşcu, Elias, Elişor.
E vremea culegerii plantelor medicinale
În această perioadă a anului se culeg plantele medicinale, fiind puse apoi la uscat.Cel mai căutat este busuiocul, pe care atât preoţii, dar şi gospodinele îl folosesc în diferite împrejurări. Am aflat că unele femei, mai cu seamă cele în etate din satul Păpăuţi, duc în această zi busuioc la biserică pentru a fi sfinţit.
Tanti Mia Macovei ne-a relatat că ştie de la bunicii săi despre multe obiceiuri legate de Sânt Ilie. De pildă, odinioară unele ierburi de leac erau folosite conform medicinii populare nu doar pentru tratarea anumitor afecţiuni şi ameliorarea unor suferinţe, ci şi în practica descântecelor pe care babele satului le utilizau pe ascuns.
O altă datină străbună se referă la ritualul recoltării mierii, îndeletnicire care trebuie făcută doar de bărbaţi curaţi la suflet şi trup, ajutaţi eventual de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. Apoi avea loc o mică festivitate, cei ai casei împreună cu rudele, prietenii şi vecinii fiind pofitiţi să guste din mierea nouă.
Nedeia mocănească de la Voineşti
Fiind un personaj mitic cunoscut şi respectat, Sf. Prooroc Ilie este cinstit cu multă evlavie mai ales în universul păstoresc. Odinioară, în viaţa satului românesc un asemenea praznic se cinstea prin organizarea de iarmaroace, bâlciuri populare, târguri tradiţionale, serbări cîmpeneşti.
În judeţul Covasna a rămas vestită, peste ani, Nedeia mocănească de la Voineşti, ce are loc în miez de iulie în pitoreasca poiană din vecinătatea celebrei staţiunii balneare. Este o petrecere care adună localnici, orăşeni, turişti, pacienţi veniţi la odihnă şi tratament.
În cadrul acestei manifestări aşteptate cu interes de comunitatea locală, oamenii se întâlnesc, socializează, află noutăţi, asistă la spectacole folclorice, mănâncă produce tradiţionale, beau o bere, o palincă şi se veseleasc până în faptul serii.
Miezul verii pastorale
Data de 20 iulie marchează miezul verii pastorale. Fiind zi de Sărbătoare, în mod excepţional le este îngăduit ciobanilor să coboare de la munte, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Mai cu seamă oierii tineri simt nevoia să se întâlnească măcar pentru câteva ceasuri cu alesele inimilor, să-şi facă planuri de căsătorie.
După cum ne-a relatat prof. Ion Popica, din Covasna, în alte vremuri, în ajunul acestei zile unele fete se duceau noaptea pe cânepişti, dezbrăcându-se şi tăvălindu-se printre plante. Dacă noaptea visau cânepă verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi, iar dacă le apărea în vis cânepă uscată, măritişul urma a fi cu bărbaţi în etate.
Pomenirea morţilor
De Sf. Ilie, românii îşi amintesc încă o dată şi de sufletele răposaţilor dragi, mai cu seamă de copiii plecaţi în lumea drepţilor. După slujba de la biserică are loc împărţirea de pomeni pentru cei morţi, iar acasă se pune busuioc la icoane.
Am aflat că în unele comunităţi rurale se dădea de pomană pe lângă bucatele tradiţionale (colaci, împletituri, colivă, fructe) căni umplute cu vin, precum şi cu lapte. De asemenea, exista obiceiul de a se oferi cadou câteva carafe umplute cu… flori de câmp, cănile având toarta legată cu un fir de lână roşie, ca să nu fie de deochi.
Înaintea acestei sărbatori se încheiau ritualurile arhaice de invocare a ploii, în caz de secetă mare, cel mai cunoscut fiind dansul paparudelor.
Sincere urări adresate sărbătoriţilor !
În încheierea acestui articol le adresăm, aşa cum procedăm de fiecare dată, cele mai sincere şi calde urări tuturor sărbătoriţilor ce poartă prenumele biblic, dorindu-le multă sănătate, bucurie şi toate cele bune de Ziua lor onomastică. La Mulţi Ani!
Horia C. Deliu
