Coşmarul autorităţilor, bucuria turiştilor

Deşi la jumătatea săptămânii trecute a nins abundent, iar în weekend s-a lăsat un „ger de crăpau pietrele”, prognoza arătând că şi în perioada următoare vom avea parte de iarnă autentică, pensiunile şi staţiunile montane din judeţul Covasna au lucrat la… foc continuu.

Autorităţile au avut responsabilităţile specifice; turiştii – cu ale lor. La fel ca în vestita colindă, acum cu adevărat „Iarna-i grea, omătu-i mare”. În fine, după urgia albă de joi şi vineri, abia sâmbătă şi duminică a fost o vreme minunată pentru sporturile de sezon, plimbări prin nămeţi, bulgăreală. Drumarii s-au luptat din greu cu troienele, însă, după ce ninsoarea şi vântul au stat, şoselele au cunoscut valori de trafic ridicate. Cerul s-a limpezit şi un “soare cu dinţi” a  pus în evidenţă frumuseţea de basm a peisajului montan al zonei Arcului Carpatic.

Ca atare, am efectuat un periplu  prin câteva localităţi din judeţ în care turismul se află la el acasă. Ne-am bucurat să întâlnim o seamă de  turişti sosiţi din Capitală, din Braşov sau… Republica Moldova (!), veniţi să se bucure de primul weekend autentic hibernal.

Divertismentul, în sfârşit, şi-a intrat în drepturi

O problemă spinoasă pe care ne-au ridicat-o de multă vreme atât vizitatorii, cât şi patronii de pensiuni şi hoteluri, se referă la ofertele relativ modeste de petrecere într-un mod agreabil a orelor libere. Nu doar cazarea şi masa contează pentru turiştii activi,  mai cu seamă  a celor tineri. Este la fel de important şi ce li se oferă după micul dejun, ca să se relaxeze în restul zilei.

Iarna, când e zăpadă din belşug, lucrurile se simplifică: apare tentaţia schiatului, săniuşului, snowboard-ului, dar şi hoinăreala în sănii trase de cai ori numai plimbările per-pedes prin ger,  la care se poate adăuga o degustare a unui vin fiert în aer liber, pentru ca seara să urmeze un ospăţ cu preparate tradiţionale la gura şemineului. Iată distracţii fără egal, la care puţini dintre noi pot rezista.

Cel puţin aşa ne-au declarat toţi interlocutorii cu care am abordat aceste subiecte, în ultimele zile. Sunt teme de actualitate ale turismului montan şi ecologic intern. O industrie prosperă la alţii, în vreme ce România  se zbate de câţiva ani să iasă din criză. Deşi, are o zestre naturală extraordinară, plus o agricultură prea puţin valorificată.

Unii întreprinzători particulari s-au mişcat deja, întrezărind o… luminiţă la capăt. Însă tunelul e tare lung.

Turism non-stop

La Covasna, staţiunea celebră care a dat numele judeţului, am găsit un peisaj de vis. Zăpadă, ger, soare, lume multă. Noii pârtii de schi în lungime de 480 de metri, ce a fost inagurată la finele anului trecut, i s-a dus deja faima. Amatorii de sporturi hibernale atât au aşteptat, luând-o cu asalt.  Edilul-şef, Lőrincz Zsigmond, ne-a declarat bucuros că turişti, părinţi, copii s-au bucurat de noua investiţie, onorând-o aşa cum se cuvine, stând până seara la lumina reflectoarelor.  “Am avut şi concursuri, mulţi oaspeţi,  astfel că plănuim pentru iarna viitoare să extindem perimetrul schiabil de aici până la 920 m. Anul trecut am avut o creştere de circa 20 la sută, să sperăm că va continua această tendinţă. Tot ce depinde de noi,  se va face”, a precizat primarul Covasnei.

Excelent punct de vedere.

În precedentul sezon hibernal, în judetul Covasna au mai fost inaugurate alte două  pârtii:  una în  mica statiune Şugaş Băi, cu o lungime de 250 de metri lungime, şi cealaltă de 200 de metri, la  Întorsura Buzăului. Zăpadă să fie, că schiorii apar ca…ciupercile.

“Mă bucur că avem  şi la noi acasă tot mai multe asemenea atracţii, ne spunea o veche cunoştinţă,  Bartha Janos, din Sf. Gheorghe. Ani de zile am frecventat  pârtiile din Poiana Braşov, Predeal ori Sinaia. Acolo se face performanţă, este adevărat. Însă, cu cei doi copii minori ai mei, prefer  zonele mai puţin  periculoase,  cu o aglomeraţie redusă. În fiecare final de săptămână, dacă va fi zăpadă bună, vom testa amenajările schiabile din judeţ, făcând  mişcare din plin”.

Comparaţii onorante

În centrul staţiunii vestite pentru apa sa minerală şi mofete, am stat de vorbă cu un cuplu în etate, fără veleităţi sportive. Familia Stănescu, din Bucureşti, ieşise la plimbare  spre a  se bucura  de atmosfera autentică de iarnă.  Doamna Gina a fost profesoară de engleză, iar capul familiei, George, inginer electronist.  Sunt pensionari şi efectuează un sejur la Covasna, cam de două ori pe an: vara şi în sezonul alb.

“Iarna parcă ne place mai mult, fiind o perioadă fără atâta agitaţie, se confesează d-na profesoară. Eu sufăr cu …inimioara şi aici mă tratez foarte bine.  Îmi încarc bateriile. Soţul agreează odihna, climatul de cruţare, peisajul montan. Priviţi ce frumuseţe. În Capitală ne sufocăm.     Am constatat cu plăcere, an de an, efortul  de  modernizare făcut de către autorităţile locale. Ce bine ar fi ca, în viitor, cocheta staţiune să ajungă la fel de vestită precum destinaţii celebre similare de pe bătrânul continent pe care le-am vizitat: Karlovy Vary,  Salzburg, Zakopane, Chamonix. Există şi la noi peisaje  superbe, mulţi factori naturali pentru întreţinere, nu e poluare, gazdele se întrec în amabilitate. Şi, totuşi, lipsesc infrastructura performantă, agrementul, publicitatea. Păcat!”

Distracţie maximă

La un moment dat ne-am intersectat cu un grup de tineri foarte gălăgoişi. Sărbătoriseră  vineri-noaptea ziua unei fete şi  ieşiseră să ia o gură de aer proaspăt. Erau studenţi din Basarabia veniţi la studii în România. Şi cum de Revelion se simţiseră foarte bine într-o cabană de la Comandău, reveniseră să o serbeze pe  colega lor, Valentina, ce împlinise 20 de ani…

“A fost distracţie maximă. Am chefuit şi dansat până la 2 noaptea, ne spune fericită sărbătorita. Vrem  amu să ne batem cu omăt, să ne dăm puţin cu sania pe derdeluş, cu…punga sau capacul de plastic.  Aşa e. Nu avem echipament de munte, dar nu contează. Important este că ne simţim bine.  Ne-am făcut amici la Covasna, iar colegul nostru, Igor, a găsit şi o… iubită. Vrasăzică, o să mai poposim pe aici…”

La  plimbare cu sania trasă de cai…

În preumblarea noastră  nu am ocolit nici  Cernatul de Sus, trecând să salutăm nişte cunoştinţele mai noi: pe Zsuzsanna şi Ernest Horovitz, patronii Pensiunii „Hanna”. Erau ocupaţi cu pregătirea a două sănii, care urmau să plimbe prin împrejurimi  un grup de turişti din Braşov. N-am apucat  să schimbăm decât vreo două vorbe cu simpaticii Anisia, Anto,  Alex,  Bogdan,  fiindcă erau tare grăbiţi să plece.

„Încă de astă-vară, când am fost în vacanţă,  am plănuit o asemenea expediţie printre nămeţi,  ne-a spus Bogdan. La bună vedere. Dii, căluţilor”…

Intrăm să ne încălzim puţin, căci afară  sunt vreo minus 15 grade. Gazdele sunt bucuroase că  turiştii nu-i ocolesc.

Oferte tentante

Aşa cum ne-au relatat şi alţi patroni de pensiuni rurale, iarna oferă mai multe posibilităţi de petrecere a timpului liber. „Unii dintre clienţii noştri statornici vor să se bucure de asemenea ocazii, spune d-na Zsuzsa. În judeţul nostru există bogate resurse naturale precum apele minerale, mofetele, aerul pur, vestigii, preparate culinare specifice locului. Dacă  drumurile ar fi   mai bune, s-ar construi multe pârtii, bazine de înot, piste pentru bicilişti şi alte  asemenea atracţii, s-ar face o publicitate intensă, ar veni cu siguranţă turişti mai mulţi. Inclusiv de peste hotare. Noi mergem, în special, pe servicii de calitate. Cine ne-a călcat o dată pragul, a plecat mulţumit şi  «bisztos» revine. Ba aduce şi o rudă cu el, un prieten la un chef, stau un sfârşit de săptămână sau o mică vacanţă. Şi tot aşa.  Nu ne plângem. Avem pliante color, bilingve, suntem pe Internet. Însă ospitalitatea, cinstea, curăţenia constituie  reclama  care nu dă greş niciodată. Deşi, ia timp cam mult  pentru promovare”.

Ce fel de semne să fie pentru acest an?

Una peste alta, iarna se dovedeşte a fi, într-adevăr, un sezon bun pentru turism. 2011 a adus – cu toată recesiunea mondială – un mic reviriment în materie la nivel naţional, dar şi judeţean. Să sperăm că şi în anul acesta trend-ul va fi pozitiv, atât oaspeţii, cât şi gazdele având numai de câştigat.

…Şi continuând vorbele Pluguşorului citat la început, să adăugăm că poate ”Semne bune anul are!” Cine ştie?

Horia C. Deliu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail