Reuniunea estivală a scriitorilor transilvăneni, desfăşurată la Sfântu-Gheorghe, a atras şi de data aceasta un număr semnificativ de participanţi, protagonişti ai actului de cultură. Scriitori şi publicişti, personalităţi din zona de centru a ţării, public iubitor de literatură, toţi au participat la o întâlnire a prieteniei, a culturii, a artei cu valenţe perene.
Manifestarea culturală „La umbra nucului bătrân”, din data de 28 iunie a.c., având ca organizator pe doamna profesor dr. Luminiţa Cornea, preşedinta Asociaţiei Astra, Despărţământul Covasna-Harghita, s-a desfăşurat conform tradiţiei, în contextul Zilelor „Andrei Şaguna”, ajunse anul acesta la cea de-a XXII-a ediţie. Ea a venit ca o continuare firească a suitei ample de manifestări puse sub patronajul spiritual al marelui mitropolit ardelean, marcând un eveniment estival aşteptat cu interes de iubitorii literaturii.
Nucul bătrân de la Araci, sub a cărui egidă figurează de ani de zile titulatura acestei reuniuni literare, şi-a extins anul acesta umbra bogată, ajungând până la Sfântu- Gheorghe. Gazda ospitalieră a evenimentului a fost Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi”, al cărui director este doamna profesor Rodica Pârvan, cunoscut amfitrion al acţiunilor culturale. Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe, secţia de Cercetare şi Valorificare a Patrimoniului, împreună cu Despărţământul Astra Covasna-Harghita au asigurat cadrul propice pentru întâlnirea din acest an a scriitorilor. Evenimentul cultural s-a desfăşurat în colaborare cu Radio România Târgu-Mureş, ca şi în anii precedenţi. În cadrul emisiunii „Vitralii”din data de 26 iunie, scriitorul Valentin Marica, senior editor la acest post de radio, a dedicat Zilelor „Andrei Şaguna” un spaţiu amplu, intrând în dialog direct cu organizatorii.
Timp de două ore oaspeţii prezenţi sâmbătă la eveniment au participat la o activitate densă, iniţiind un incitant dialog al vârstelor, dar şi al genurilor şi speciilor literare, care au pus în sinteză armonioasă literatura de ieri şi de azi.
Doamna profesor dr. Luminiţa Cornea a prefaţat întâlnirea cu prezentarea unei restituiri literare: lucrarea „Romulus Cioflec în corespondenţă cu scriitori români” a profesorului dr.Nicolae Scurtu, valorificând totodată propriile demersuri întreprinse în studiile monografice dedicate scriitorului. În replică, domnul Alin Spânu, cercetător istoric, a menţionat o secvenţă memorialistică din perioada petrecută de Romulus Cioflec în imperiul ţarist, un document recuperat din Uniunea Sovietică, ce dezvăluie aspecte inedite din viaţa scriitorului- el se înscrie alături de alte documente valoroase, pentru că pun în lumină o perioadă importantă din istoria noastră naţională.
Tema abordată a asigurat trecerea la următorul moment al întâlnirii: lansarea de carte, pe primul loc aflându-se poemul epic „Exodul” al scriitorului Daniel Drăgan din Braşov. Invitat să vorbească despre carte, autorul a anunţat lansarea oficială a volumului în data de 30 august, când se sărbătoreşte „Ziua limbii române”, în contextul de la Araci pe care-l evocă şi volumul. Prezentat prin lectură publică în luna februarie a.c., poemul epic a apărut la Editura Eurocarpatica din Sfântu-Gheorghe, iar mulţumirile autorului s-au îndreptat spre cei care au sprijinit publicarea acestuia.
Doamna profesor Ligia Ghinea a prezentat volumul recent apărut, menţionând că reputatul autor braşovean a folosit ca sursă de inspiraţie romanul memorialistic „Pe urmele destinului” al lui Romulus Cioflec, sintetizând în paginile cărţii momente dramatice din istoria Transilvaniei, privite prin prisma familiei scriitorului, deportată în Siberia în primul război mondial. Citând din prefaţa volumului, scrisă de Adrian Lesenciuc, preşedintele U.S. filiala Braşov, d-na profesoară a evidenţiat caracterul epopeic atipic al „Exodului”, un „antipoem structurat în 22 de cânturi care trasează un traiect epic complex în jurul căruia se coagulează liricul”. Aşa cum se afirmă în cuvântul prefaţator, lucrarea este impresionantă, ea depăşeşte graniţele literaturii pur memorialistice : „Vom vedea cum clocotul epocii se va exprima prin temperatura mai înaltă a lecturii”. Evocarea depăşeşte graniţele dramei individuale, căpătând caracterul unei drame colective, general- umane: „arhitectura lirică a lui Daniel Drăgan dezvăluie durerea unui neam, în căutarea sinelui mai larg, a unui neam căutându-şi casa, cu drumul spre casă înţeles în lumina adverbului călăuzitor acasă ”(op.cit. „Cuvinte de întâmpinare”).
O carte pe care aşteptăm cu nerăbdare să o parcurgem, să o facem cunoscută şi elevilor noştri. O carte care se va înscrie cu siguranţă în conştiinţa cititorilor, prin valoarea sa documentară şi puterea de evocare, prin vibraţia lirică a mesajului umanist transmis!
În continuarea activităţii domnul Gheorghe Filip, membru al Cenaclului literar Bunavestire din Miercurea-Ciuc şi, desigur, al Astrei, ne-a semnalat o carte de poezie: volumul „Insomniile bufniţei”, al Mihaelei Aionesei din Târgu-Secuiesc, autoare aflată la cel de-al doilea volum, după „Anotimp (i)legal-lumina”, lansat anul trecut la Araci. Neavând pretenţia de a se erija în critic literar, domnul Gheorghe Filip a remarcat bogăţia de stări sufleteşti şi de trăiri pe care le transmite cartea care urmăreşte meandrele sufletului omenesc într-un recitativ bogat în sugestii şi semnificaţii, „amprentat” cumva de lirica bacoviană din care este de presupus că se revendică lirismul autoarei. Parcurgerea volumului, mărturisea vorbitorul, ne oferă „revelaţia unui paradox: o înfrângere în urma căreia învinsul căştigă; el pierde tot, şi totuşi devine mai bogat, piere şi renaşte deopotrivă”. Cartea poetei este originală şi valoroasă, lectura unei poezii incită la lectura celei următoare, iar la terminarea volumului aştepţi cu nerăbdare următoarea carte, fără a epuiza interesul pentru lectura care determină la un act de permanentă descoperire a semnificaţiilor poematice, a fost concluzia vorbitorului.
Refuzând demersul analitic consacrat, Gheorghe Filip ne-a propus o ipostază a criticului literar ce se identifică cu cititorul obişnuit, cel care caută sensuri, rezonează afectiv cu autorul, pătrunzând astfel în laboratorul său de creaţie. Atmosfera de cenaclu s-a făcut simţită cel mai bine în momentul poetic oferit ad hoc de prezentator, el însuşi un artist înzestrat, capabil să rezoneze cu poezia de calitate.
Poetul braşovean Adrian Munteanu, cunoscut prin volumele sale de sonete, ne-a prezentat cea mai nouă apariţie editorială : volumul „Odihna zborului” apărut la Editura Arania anul acesta. Autorul, membru al U.S. filiala Braşov, a subliniat factura inedită a cărţii, a XI-a în ordinea apariţiilor editoriale, a VIII-a în continuitatea asigurată de sonet. Oferindu-şi răgazul reflecţiei şi al contemplaţiei, Adrian Munteanu se opreşte în acest volum asupra poeziei cu formă fixă pe care a cultivat-o cu succes în cariera sa literară, atrăgând atenţia asupra ultimelor două versuri ale sonetului, care au rolul de a decanta stările şi trăirile poetice, enunţând o concluzie a poemului, cu valoare aforistică. Autorul propune, în „cuvântul către cititor”, un nou termen de analiză, acela de „sonoforism”, termen binar, obţinut din alăturarea dintre sonet şi aforism.. Justifică alegerea prin valoarea de cugetare pe care o capătă versurile finale, deoarece „ele potenţează întregul, extrag esenţele unui întreg parcurs al căutărilor interioare, pun în lumina cugetării vibraţiile de pe parcurs”.
O prezenţă aparte în cadrul cărţilor lansate la Sfântu-Gheorghe a fost volumul scris de domnul Toth Arpad, intitulat „Întâlnirile omului cu ursul”. O carte inspirată din experienţa de silvicultor, bun cunoscător al acestui mediu natural în care şi-a petrecut mai întâi copilăria, apoi şi-a desfăşurat activitatea profesională.
Volumul a fost prezentat de profesorul Vasile Stancu. Dezvăluindu-ne aspecte din biografia autorului, dar şi din palmaresul său literar, domnul profesor, în nota de jovialitate binecunoscută, a atras atenţia asupra eroilor cărţii, personaje reale care relatează experienţe trăite „pe viu”, la întâlnirea cu ursul, animal prezent în fauna carpatină. Luând forma eseului, în formă literară, sau a întâmplării evocate succint de naratorii locali, cartea invită implicit cititorul la o plimbare prin pădurile carpatine, surprinzând aspecte ale vieţii specifice acestei zone geografice. Pentru a completa imaginea asupra autorului, domnul profesor a dat citire cuvântului scris de poeta Anthonia Amatti, al cărei discipol este Toth Arpad. Cităm: „ D-l Toth este un apostol al pădurii. Codrul nu este pentru el un element de decor nici în viaţă, nici în poezie… Îi face cinste cuvântul scris în limba ţării în care s-a născut şi a studiat…”.
Finalul prezentării de carte a fost marcat de reîntoarcerea la poezie, prin volumul „Cântarea pământului” al poetului Ionel Simota, membru al U.S., filiala Braşov. Apărut la Editura Eliteratura din Bucureşti, în 2014, volumul lui Ionel Simota „reia teme predilecte ale liricii sale care îl situează în tradiţia versului clasic românesc”. Cartea a fost prezentată de prof.dr. Luminiţa Cornea care a întreprins o analiză a temelor şi motivelor poetice recurente din lirica simotiană, oprindu-se asupra cuvintelor-cheie ce se pot identifica şi în acest volum. Laitmotivul luminii, văzută ca un fir roşu călăuzitor, a termenilor „pământ”, „credinţă”, „mamă”, „sfânt”, „poveste”, reconstituie un traiect biografic şi o ascensiune în planul devenirii poetice a artistului care „cristalizează un destin poetic asumat”.
Edificatoare pentru a înţelege esenţa cărţii este poezia care deschide volumul: „Poem autobiografic”, care i-a permis doamnei profesoare să întreprindă o incursiune prin biografia eului liric. Legătura cu pământul, cu spaţiul copilăriei ancestrale, imaginea părinţilor, evocaţi cu duioşie, toate alcătuiesc un plan complex care descriu „ascensiunea gradată spre cunoaşterea de sine”.
Menţionând alte poezii din volum care dau măsura valorică a liricii simotiene, doamna profesoară a concluzionat: „Ionel Simota este un poet care a păstrat fidelitatea totală faţă de poezia adevărată. Din grija cu care scrie/citeşte/se jerfeşte /, se naşte naşte aspiraţia spre lumina vindecătoare, cea duhovnicească”.
În cadrul reuniunii literare a fost inclusă şi lansarea a două reviste transilvănene: „Vatra veche” de la Târgu-Mureş, redactor-şef Nicolae Băciuţ, şi „Claviaturi” de la Braşov, redactor-şef Constantin Bihara, ambele ajunse la numărul şase pe anul acesta. Prima revistă, prezentată de prof.dr. Luminiţa Cornea, este o publicaţie binecunoscută cărturarilor români din ţară şi de peste hotare, ea circulând în format electronic de mulţi ani, ceea ce permite o amplă difuzare.
Semnalăm, ca pe un eveniment devenit deja tradiţional, Festivalul Naţional de Creaţie şi Interpretare „Ana Blandiana”de la Brăila, ajuns anul acesta la cea de-a treia ediţie. Revista consacră câteva pagini acestui concurs de creaţie, prin articolele semnate de poeta Ana Blandiana, prof.dr. Gabriela Vasiliu, coordonatorul concursului, şi poetul Nicolae Băciuţ care a asigurat şi publicarea lucrărilor premiate, apărute la Editura Nico din Tg. Mureş. Demn de luat în seamă este premiul obţinut de Iorga Maria Diana, elevă a şcolii noastre, la secţiunea „creaţie de poezie”. Ea este pentru a doua oară laureată a acestui concurs, iar poeziile premiate figurează în volumul colectiv „Poetica arborelui”, alături de alte creaţii valoroase care au atras atenţia juriului.
Revista braşoveană „Claviaturi”, al cărei conţinut tematic îl reprezintă tot poezia, a fost prezentată de domnul George Echim, jurist de profesie, poet şi publicist. Domnia sa a evidenţiat istoricul prestigios al revistei în care au semnat poeţii Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ştefan Augustin Doinaş, în anii 1941-1943 când au apărut primele numere, din iniţiativa juristului Vania Gheorghinescu, director fondator. Astăzi ea se adresează publicului larg, este publicată din iniţiativa Ligii scriitorilor din Braşov şi promovează poezia contemporană, păstrând în cuprinsul ei paginile dedicate poeziei române consacrate. „Pagina de mijloc” a revistei este dedicată poetului naţional Mihai Eminescu, sub a cărui tutelă spirituală apare.
Ultima parte a programului a fost consacrată poeziei, prin vocea înzestrată a actriţei Camelia Paraschiv Katai de la Teatrul „Andrei Mureşanu” din Sf.Gheorghe care ne-a oferit un moment poetic inspirat de lirica simotiană. Alegerea poemelor, vibraţia artistică a interpretei, regia inspirată, au invitat publicul la o veritabilă călătorie spre „sufletul cuvintelor”. O interpretare caldă şi sensibilă, plină de graţie, care a permis interpretei să ilustreze imagistic şi auditiv inefabilul poetic al versurilor lui Ionel Simota.
Momentul poetic susţinut în sală a continuat în curtea liceului Constantin Brâncuşi. În replică, păsările cerului s-au luat la întrecere cu artiştii, demonstrând că, dacă poetul cântă pământul, muzica ajunge sus, unde sălăşluiesc păsările şi îngerii.
Întâlnirea estivală a scriitorilor transilvăneni şi-a atins, de bună seamă, scopul propus. Ne-a asigurat hrană îndestulătoare pentru minte, inimă şi literatură…
Profesor Maria Stoica
