Zeci de specialişti în biologie şi ecologie vor efectua, timp de câteva luni, studii în mai multe arii protejate din Harghita, în baza cărora se vor elabora planurile de management ce vor sta la baza conservării valorilor naturale şi a gestionării durabile a resurselor din acele zone.
Activităţile sunt incluse într-un proiect European implementat în parteneriat de către Asociaţia Medio Pro din Cristian, judeţul Braşov şi Agenţia de Protecţia Mediului Harghita şi se va desfăşura în cinci localităţi de pe raza judeţelor Harghita şi Covasna.
Managerul proiectului, Constantin Vezeanu, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că proiectul vizează conservarea speciilor şi habitatelor de interes naţional şi european de pe raza a cinci arii naturale protejate, respectiv trei situri Natura 2000 şi două rezervaţii naturale. Este vorba de siturile de importanţă comunitară Tinovul Luci şi Tinovul Apa Lina -Honcsok şi rezervaţiile naturale Tinovul Luci şi Tinovul de la Plăieşii de Jos.
Implementarea proiectului presupune realizarea a două planuri integrate de management pentru cele 5 arii naturale protejate, pentru întocmirea cărora se vor realiza studii ştiinţifice de evaluare a stării de conservare pentru habitatele şi speciile prezente acolo.
„Vor fi echipe de experţi pe diferite grupe de specii şi habitate, care, pe baza competenţelor profesionale, vor parcurge zona ariilor protejate, vor realiza activităţi de inventariere, de cartare, vor avea aparatură GPS, vor delimita suprafeţele cu speciile, cu habitatele identificate şi vor identifica vulnerabilităţile acestor arii natural protejate. Pe baza acestor informaţii colectate din teren, vor fi elaborate măsurile de management şi toate informaţiile se vor transpune sintetizat în nişte planuri de management, care vor fi puse la dispoziţia factorilor interesaţi, grupurilor ţintă, respectiv comunităţilor locale, proprietare de terenuri din zonă. Scopul final este de reglementare a acestor zone de arii naturale protejate, pentru a putea gospodări mult mai bine şi, practic a păstra o stare de conservare favorabilă sau a îmbunătăţi prin măsurile din management starea de conservare, dacă se constată că starea de conservare actuală nu este una favorabilă”, a declarat Constantin Vezeanu.
Specialiştii echipei de proiect au precizat că în ariile respective există mai multe specii de interes comunitar şi naţional, unele plante păstrate din perioada glaciară, cum ar fi mesteacănul pitic (Betula nana) sau curechii de munte (Ligularia sibirica).
„Tinoavele în sine sunt relictele glaciare şi când se propun măsuri de conservare se propun pentru habitatul în sine, pentru Tinov şi pentru acele specii relictare. Sunt nişte specii de plante şi tipuri de vegetaţie care s-au păstrat zeci de mii de ani şi în Carpaţii Orientali sunt cele mai multe tinoave, din câte ştiu eu şi sunt păstrate datorită microclimatului, dar şi datorită unor condiţii de management bune aplicate până acum”, au explicat specialiştii echipei de proiect.
De asemenea, proiectul prevede, conştientizarea şi informarea publicului adult şi a elevilor privind importanţa valorilor naturale din ariile protejate vizate, urmând să se organizeze caravane de informare în acest sens dar şi sesiuni de dezbateri cu factorii interesaţi.
„Planurile de management vor conţine măsuri de eliminare a impactului negativ asupra speciilor şi habitatelor vizate de proiect, în vederea menţinerii stării favorabile conservare a acestora, dar vor avea în vedere şi soluţii adecvate menţinerii activităţilor economice specifice comunităţilor locale, respectiv a dezvoltării durabile a acestora”, a precizat managerul de proiect.
Valoarea totală a proiectului este de peste trei milioane de lei, fiind cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 şi va avea o durată de 30 luni.
AGERPRES
