Salariații din Administrația publică locală intră în rândul protesatarilor. Membrii Federaţiei Naţionale ai Sindicatelor din Administraţie (FNSA) intră astăzi în grevă de o oră, la începutul programului de lucru, nemulțumiți de salariile discriminatorii comparativ cu cele din Administrația publică centrală.

Astăzi, membrii de sindicat ai Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) participă la prima formă de protest din calendarul acţiunilor organizate ca urmare a declanşării de către FNSA a conflictului colectiv de muncă la nivel naţional dar şi pentru că, potrivit acestora, în cadrul întâlnirii reprezentanţilor FNSA cu Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), din data de 27 iunie (a.c.), acestora nu le-au fost soluționate revendicările și nu s-a ajuns la niciun consens în cadrul procedurii de conciliere. Timp de o oră, la începutul programului de lucru, toți angajații din Administrațiile publice locale de la nivel național vor fi în grevă.

Peste 600 de salariați din cadrul Administrațiilor publice locale din județul Covasna, în grevă.

În cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc ieri, liderul Sindicatului „Nova Vita”, Ferencz Tibor a declarat că angajaţii din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, ai Direcției de Asistență Socială, ai Casei de Cultură a municipiului dar și cei ai Primăriilor Sfântu Gheorghe, Covasna, Baraolt şi Întorsura Buzăului, alături de angajații din cadrul altor 14 administraţii locale din mediul rural, printre care Belin, Aita Mare, Bățani, Valea Crișului, Arcuș, Micfalău, Ghidfalău, Zagon, Zăbala, Valea Mare, Sita Buzăului, Barcani, Chichiș și Vâlcele, afiliaţi Sindicatului „Nova Vita”, nu vor lucra în prima oră de la începerea programului. Sindicaliștii protestează în acest fel faţă de nivelul mic de salarizare, neacordarea tichetelor de masă şi a voucherelor de vacanţă.

„Ministrul Muncii a făcut informarea că nu poate să dea curs cererilor pe care le-am înaintat noi, Federația, și anume acordarea normei de hrană tuturor salariaților din Administrația publică locală, acolo unde bugetul o permite, știind că norma de hrană la nivelul Administrației publice locale este primită de către Poliția locală. La nivel central, de la Prefectură în sus, toți salariații din Administrația publică centrală primesc această normă. Este o sumă care nu e neglijabilă, în jur de 700 de lei net primește salariatul în mână. Al doilea punct ar fi fost acordarea voucherelor de vacanță. Se știe că legea a fost emisă dar în fiecare an, la sfârșitul anului, prin ordonanța care stabilește nivelul salarizării de anul viitor al bugetarilor se pune stop nu numai la vouchere, ci la o serie de alte chestiuni.” – a declarat Ferencz Tibor.

Liderul Sindicatului mai spune că personalul angajat în cadrul Consiliilor judeţene şi Primăriilor a fost discriminat în raport cu personalul angajat în Administraţia centrală, care a beneficiat de creşteri salariale de până la 70%, odată cu adoptarea OUG nr. 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Majoritatea angajaţilor din Primării şi din Consiliile judeţene au venituri salariale brute apropiate ca valoare de salariul minim brut pe economie, adoptat de la 1 mai (a.c.), adică 1.250 lei: „De asemenea, am cerut mărirea salariului minim cu 25%, care după cum se știe, de la 1 mai este 1.250 de lei. Problema gravă, discriminatorie, care există la modul general între Administrația publică centrală și cea locală, este faptul că de 26 de ani Administrația publică locală a fost întotdeauna lăsată pe ultimul loc la categoria bugetari, și pe ici pe colo au fost măriri de salariu, atunci când s-a mărit și la celelalte categorii de bugetari. (…) Cei care fac legile salarizării și se ocupă de aceste probleme cunosc faptul că suntem cei mai defavorizați din categoria bugetarilor, dar până acum niciodată nu am simțit că s-ar fi ocupat cineva special de această categorie, a Administrației publice locale.”

„Bani există, și acolo unde vor să dea se dau, unde nu vor nu se dau.”

Sindicaliștii spun că Guvernului României are obligaţia de a soluţiona urgent problemele majore cu care se confruntă salariaţii din Administraţia publică locală din România, cu atât mai mult cu cât aceştia sunt şi rămân cea mai slab plătită şi discriminată categorie de salariaţi din sistemul bugetar.

„La ultima rectificare salarială, prin Ordonanța nr. 20 a Guvernului, de anul acesta, s-au acordat pentru sănătate, învățământ și pentru Administrația publică centrală măriri de salariu. Noi ne bucurăm pentru acest lucru și e foarte bine, pentru că nivelul salarizării în România este printre ultimele din Uniunea Europeană. Se cere să ne aliniem la toate problemele economice, politice ale Uniunii, dar în ceea ce privește salarizarea suntem, dacă nu pe ultimul, pe penultimul loc. Administrația publică centrală a avut o mărire salarială prin această ordonanță, s-a luat în calcul salarizarea Secretariatului General al Guvernului și aproximativ 70% din nivelul salarizării a fost corectat astfel încât cei din Administrația publică centrală, de la Ministere și departamentele care aparțin acestor Ministere, să aibă măcar 70%  din nivelul salarizării celor de la Secretariatul General al Guvernului. Bani există, și acolo unde vor să dea se dau, unde nu vor nu se dau. (…) Facem greva împotriva ministerelor de resort care nu ne bagă în seamă. (…) Mi-ar părea bine dacă am fi la nivelul Prefecturii cu salarizarea, măcar atât.” – a declarat liderul Sindicatului „Nova Vita”.

 

„Probabil suntem categoria de salariați care nu reprezentăm nicio putere politică” . .

 

Ferencz Tibor a opinat că una dintre cauzele pentru care membrii sindicali sunt excluși de la acordarea anumitor facilități este faptul că aceștia nu sunt aserviți politic: „Probabil suntem categoria de salariați care nu reprezentăm nicio putere publică. Amintesc faptul că Federația noastră, dar și Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa” la care suntem afiliați, sunt singurele care nu au partizat politic cu vreun partid, și probabil acesta este rezultatul acestor nereușite, dar am zis că atâta timp cât rămânem cei care suntem și ne păstrăm coloana vertebrală, nu vom partiza cu niciun partid. (…) Nu suntem aserviți niciunui partid politic așa cum, din păcate, au făcut-o unele confederații și federații și au obținut niște rezultate. Probabil și din acest motiv noi nu primim.”

Sindicaliştii FNSA cer majorarea salariilor de bază ale funcţionarilor publici şi ale personalului din administraţia publică locală cu 25% şi acordarea normei de hrană pentru toţi salariaţii, acolo unde resursele bugetare permit acest lucru, eliminându-se astfel discriminările dintre cei care primesc şi cei care nu primesc acest drept (la ora actuală Poliția locală beneficiază de această normă). Totodată, sindicaliştii vor ca salariaţii din administraţia publică locală să beneficieze de vouchere de vacanţă, iar Articolul 3^1 (4) din OUG nr. 20/2016 să fie eliminat în totalitate.

Dacă nu le vor fi rezolvate revendicările, sindicaliștii vor intra din nou în grevă pe data de 12 iulie, de această dată pe toată durata programului de lucru, iar din data de 19 iulie aceștia vor declara grevă pe termen nelimitat.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, susţine revendicările angajaţilor din administraţia publică locală

Potrivit Agerpres, Antal Arpad a admis să salariile angajaţilor din administraţia locală sunt mici în raport cu volumul de muncă şi responsabilitatea, iar din acest motiv primăriile reprezintă doar „un loc de tranzit” pentru mulţi specialişti, care îşi găsesc slujbe mai bine plătite.

„Îi sprijin nu sută la sută, ci o mie la sută. Câteodată îmi pun întrebarea de ce nu au făcut mai repede acest lucru, pentru că nu e corect. Deci, salarizarea în administraţie nu este una corectă, nu este în raport cu responsabilităţile funcţionarilor, iar atât timp cât nu va exista un echilibru între salarii şi responsabilităţi, nu va exista eficienţă nici la nivel local şi nici la nivel central (…) Am trei colegi la Biroul de proiecte, trei oameni care au monitorizat şi gestionat cel puţin 20 de proiecte în ultimii ani,  şi au nişte salarii mizerabile. La Investiţii, gândiţi-vă ce responsabilităţi are un angajat al Primăriei care monitorizează 5-6 investiţii de milioane de euro în oraş, şi care are un salariu de 1300 de lei. Deci, nu e normal, trăim într-o aberaţie şi un absurd total în această ţară din acest punct de vedere şi nu înţeleg de ce nu vrea nimeni să reglementeze acest lucru”, a declarat pentru AGERPRES Antal Arpad.

Ioana Ardeleanu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail