Nu este pentru prima dată când conducerea Gospodărie comunală SA atrage atenția locuitorilor județului care beneficiază de serviciul de canalizare furnizat de societate, să nu mai arunce anumite obiecte/deșeuri în vasele de toaletă sau în canalizare.
Noi credem că merită să punem, totuși, următoarele două întrebări pertinente (zicem), la care poate vom găsi răspunsuri care să fie în concordanță cu logica:
- Cum poate ajunge căpățâna de varză murată (întreagă) din vasul de toaletă, în conducta de apă uzată din scara unui bloc?
- Cum pot ajunge pietre sau alte obiecte de mari dimensiuni precum și materiale plastice din imaginile primite de la Gospodărie Comunală SA, în canalizare, în condițiile în care nu e la îndemâna oricărei persoane să ridice un capac de la o gură de canal?
Redăm mai jos comunicatul transmis către Mesagerul de Covasna, de Biroul de presă al Gospodărie Comunală SA:
„De mai mulți ani, operatorul regional Gospodărie Comunală SA duce o luptă constantă cu deșeurile care ajung în sistemul de canalizare, provocând avarii serioase. Diversele materiale aruncate de populație în toalete sau în canalizare provoacă nu doar blocaje, ci și defecțiuni ale pompelor, iar reparațiile sunt extrem de costisitoare și necesită multă muncă.
„În ceea ce privește apele uzate, avem mai multe probleme, iar cea mai mare este prezența unor cantități mari de materiale textile și alte deșeuri. Sistemul funcționează în mod optim dacă în toaletă ajunge doar ce ar trebui să ajungă, inclusiv hârtia igienică. Șervețelele și alte materiale utilizate pentru igienă nu au ce să caute în canalizare, la fel cum nici materialele textile, resturile alimentare, resturile din construcții sau orice alte deșeuri nu trebuie aruncate în toaletă. Chiar dacă acestea sunt înghițite de toaletă când tragem apa, vor rămâne în conducte și vor provoca o defecțiune undeva. Mulți dintre cei care locuiesc la parter știu ce înseamnă să iasă apa uzată din toaletă. Consider că în județul Covasna trăiesc oameni civilizați, astfel că nu ar trebui să ne confruntăm cu asemenea probleme”, a declarat Kozsokár Attila, directorul general Gospodărie Comunală SA.
Este important de știut că, în oraș, apele uzate și cele pluviale ajung prin conducte separate la stația de epurare, astfel încât să reintre în sistem după ce au fost tratate corespunzător. Au existat mai multe cazuri în care angajații Gospodărie Comunală au descoperit conducte de apă pluvială conectate ilegal la conductele de canalizare, fără ca personal companiei să știe despre acest lucru.
Amestecarea apelor uzate cu cele pluviale duce, în primul rând, la poluarea acestora din urmă. Pe de altă parte, rețeaua de canalizare a fost proiectată să gestioneze un anumit volum de apă, iar din cauza conductelor conectate ilegal, o ploaie abundentă ar putea cauza depășirea semnificativă a volumului suportat de conducte, precum și defectarea pompelor.
Fotografiile atașate stau mărturie deșeurilor descoperite în conducta de diametru mare de pe strada Nicolae Iorga, care duce la stația de epurare: piatră spartă, bucăți de bordură, materiale textile, nailon și o varietate de materiale care, cu siguranță, ar fi trebuit aruncate în cu totul altă parte”.
***
Mă ajutați și voi, dragi cititori, să râmân la convingerea că o „căpățână de varză întreagă, nu tăiată, nu poate ajunge în conducta din beciul de la bloc, după ce a fost aruncată în vasul de toaletă? Președintele de la Asociația de proprietari de care aparțin, îmi spune că e adevărat acest lucru, însă eu, cu logica din capul meu, nu pot să-l cred.
Maria Crețu-Graur
