Genealogia Familiei Colan, coord. Dr. Ioan Lăcătuşu

Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2012

Această apariţie editorială, pe care o datorăm Centrului European de Studii Covasna-Harghita, coordonată de directorul Editurii Eurocarpatica, dr. Ioan Lăcătuşu, ar putea fi considerată, mai degrabă, un florilegiu al Arcului Intracarpatic, dar fiindcă totul este relativ, după cum a demonstrat Albert Einstein, adevărul ar avea de suferit.

De ce susţinem această aserţiune care poate vă surprinde?

Pentru că în lucrarea apărută în noiembrie 2012 şi intitulată sugestiv „Genealogia Familiei Colan”, dr. Ioan Lăcătuşu, coordonatorul acestei ediţii de lux de 200 de pagini, cuprinde foarte multe informaţii, imagini, petiţii, epistole, mărturii referitoare la personalităţile care compun arborele genealogic al Familiei Colan, dar care locuiesc sau au locuit şi îşi aduc sau şi-au adus contribuţia aleasă în diverse domenii, în întreaga ţară şi peste hotare. Acesta este motivul pentru care susţinem că aceşti iluştri cărturari, savanţi, prelaţi cu care ne mândrim noi, ca români, fac cinste nu doar Arcului Intracarpatic, ci întregii noastre Românii.

Citind acest volum  simţim că „aşa cum râurile îşi croiesc drum prin munţi, prin dealuri, prin câmpii, purtând în undele lor binecuvântarea Cerului, tot aşa şi societatea umană este traversată de importante familii, pe ai căror umeri se sprijină, de secole întregi, cerul ţării întru dăinuire. Un asemenea râu îşi are izvorul în localitatea Araci, aflată în sud-estul Transilvaniei şi îmbrăţişată de Munţii Carpaţi. Această localitate (din judeţul Covasna, n.n.) se învecinează cu una dintre cele mai importante aşezări din spaţiul nostru românesc, şi anume localitatea Ariuşd. Când rosteşti numele acestei localităţi te duce gândul dincolo de istorie, în însinguratele vremuri de unde aflăm importante urme materiale ale unei culturi înfloritoare. Având în vedere configuraţia geografică a zonei, ea se încadrează în matricea de formare a mai multor culturi şi civilizaţii, atât din ţară, cât şi din alte părţi ale lumii. Iată contextul cultural, geografic şi de civilizaţie din care, din mărturii scrise, avem originile unei familii: COLAN din ARACI, cu rădăcina arborelui genealogic al acestei familii la anul 1810. Se confirmă, prin această familie, că: „veşnicia s-a născut la sat”, după cum spunea Lucian Blaga, fiindcă mulţi dintre fiii acestei ţări s-au născut în modestele vetre româneşti, de la poalele Carpaţilor”, după cum afirmă ÎPS Ioan Selejan, în incipitul acestei genealogii.

„În lucrarea Proniei divine, fiecare om care vine în lume are o menire. Astfel, unii oameni, sporind darurile primite de la Dumnezeu, prin credinţă lucrătoare, devin „luminători” pentru familie, pentru comunitatea în care trăiesc, pentru neam, pentru întreaga omenire, sporind cunoaşterea…

Dragostea faţă de Biserică şi Neam, faţă de cultură, implicarea în însuşirea, dezvoltarea şi popularizarea valorilor morale şi culturale, comună Colanilor, i-a aşezat, prin tenacitatea, inteligenţa şi dăruirea lor, între cele mai luminoase chipuri de mari personalităţi ale Bisericii, Culturii şi Ştiinţei…

Lucrarea monografică de faţă prezintă un interes deosebit, mai ales pentru tânăra generaţie, deoarece aduce în actualitate chipul unor personalităţi care s-au păstrat în memoria luminoasă a neamului nostru, prin dragostea şi devotamentul lor faţă de Biserică şi Neam, prin cultura lor, prin strădania lor de a se implica în ridicarea nivelului de cunoaştere al poporului, prin seriozitatea şi demnitatea lor, dar şi prin generozitatea lor. Aceste trăsături se regăsesc în conduita membrilor Familiei Colan şi a multora dintre cei care au avut şansa să crească împreună cu ei sau să se formeze sub îndrumarea lor” – ne transmite P.S. Vasile Someşanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, în capitolul de început al volumului.

Din paginile acestei lucrări ce dovedeşte vocaţia de cercetător, dar şi truda, erudiţia şi acribia coordonatorului care o şi prefaţează, lectorul ce are pregătit orizontul de aşteptare, poate afla informaţii valoroase despre localitatea Araci şi aspecte detaliate despre personalităţile culturii, ştiinţei, economiei şi vieţii publice, din Familia Colan.

Ne referim, desigur, la luminoasele chipuri ale Mitropolitului Nicolae Colan, ierarh cărturar, apreciat pentru rodnica sa activitate pastorală, culturală, ştiinţifică; profesorului dr. inginer Horia Colan, autor al unei opere ştiinţifice impresionante; profesorului dr. Dumitru Macrea – distins lingvist român, toţi trei membri ai Academiei Române; profesorului dr. Dan Munteanu-Colan, traducător, scriitor, critic literar, mare hispanist român; profesorului Ion Colan, cărturar braşovean, ctitor de instituţii şi publicaţii culturale de importanţă naţională.

Alături de aceste elite, sunt aşezaţi în prezentul arbore genealogic, membrii familiilor Rafiroiu, Cioflec şi Nistor, înrudite cu Familia Colan, aşa cum rezultă din fişele biografice, dar şi din alte documente din arhivele statului şi din arhivele personale ale familiilor amintite.

Volumul de faţă aduce, în faţa noastră, şi câteva modeste însemne de cinstire, de preţuire a unor personalităţi din familiile Colan, Cioflec, Rafiroiu şi Nistor, prin eforturile Centrului Ecleziastic „Mitropolit Nicolae Colan” sau ale altor instituţii, bunăoară Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, căruia îi datorăm Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci, judeţul Covasna.

Dacă parcurgem rândurile acestei pertinente lucrări vom avea ocazia să constatăm că acest pământ, din inima României, a dăruit de-a lungul timpului, „lingvişti, filologi, arheologi, istorici, teologi, geologi, pedagogi, ingineri, economişti, informaticieni, cadre didactice universitare, decani şi rectori de universităţi, cercetători, scriitori, publicişti, folclorişti, medici, jurişti, ingineri, pictori, graficieni, muzicologi compozitori, autori de manuale şcolare, de cursuri universitare, de dicţionare, traducători, oameni politici, miniştri, demnitari de stat, ofiţeri superiori, generali, piloţi, şi alţii…

Ne fac cinste nume ca: Elie Miron Cristea, Patriarhul României, Justinian Teculescu, Episcop al Armatei, Veniamin Nistor, Episcop de Caransebeş. Octavian Codru Tăslăuanu, Valer Dorneanu, Teodor Chindea, Victor Dobreanu, Aurel Nistor, Gheorghe Răţulea, Veniamin şi Timotei Tohăneanu, Mihail Goia, Gheorghe Avram şi alţii”, după cum ne precizează dr. Ioan Lăcătuşu.

„Urmând îndemnul Sf. Apostol Pavel, noi, cei ce avem şansa să cunoaştem astfel de oameni şi să beneficiem de roadele lucrării lor, trebuie să le datorăm recunoştinţă şi silinţa în a le urma credinţa: „Aduceţi-vă aminte de mai-marii noştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu, priviţi cu luare-aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa.” (Evr. 13, 7) (P.S. Vasile Someşanul, op. cit.).

În concluzie, am dori să mai subliniem că acest areal geografic nu trebuie lăsat uitării, neştiinţei şi negurii timpului, căci lumina celor ce au vieţuit şi au dăinuit aici, a însoţit şi însoţeşte generaţii şi generaţii de-a rândul, iar noi, oamenii de azi şi de mâine, trebuie să veghem să rămână mereu aprinsă.

Prof. Ligia-Dalila Ghinea

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail