Organizarea Simpozionul „George Sbârcea sau armonia tradusă în note”, eveniment dedicat în întregime compozitorului şi scriitorului George Sbârcea, împreună cu celelalte manifestări culturale, în cadrul unui generos proiect promovat de Fundația „Miron Cristea”, Centrul Cultural și Biblioteca Municipală „George Sbârcea” din Toplița, are multiple și benefice semnificații.
În primul rând, reprezintă un demers necesar și oportun, de cinstire a memoriei unui om de o cultură enciclopedică, personalitate complexă, născută pe meleagurile Topliței, care, în decursul îndelungatei și bogatei sale cariere profesionale, și mulți ani după aceea, a îndeplinit numeroase și importante rosturi în viața publică românească. În al doilea rând, simpozionul permite o mai bună cunoaștere a vieții și operei publicistului, compozitorului, scriitorului, traducătorului și OMULUI George Sbârcea, de către generațiile actuale și de către cele viitoare. În al treilea rând, deosebit de important este mesajul ce se desprinde din întreaga sa activitate, mesaj care constituie un model despre modul exemplar în care fiecare dintre noi putem să ne valorificăm talanții hărăziți de Providență. În contextul societății românești contemporane, confruntată cu o criză a valorilor morale, viața lui Gerge Sbârcea ne vorbește convingător despre modalitățile în care pot fi depășite greutățile, în condițiile unor regimuri politice vitrege, despre profesionalism, dăruire, curaj, speranță, consecvență, diplomație, dialog interetnic, intercultural și interconfesional, omenie și dragoste de țară. Și, nu în ultimul rând, toate acestea, împreună cu editarea într-un volum a comunicărilor prezentate în cadrul simpozionului menționat, asigură introducerea în mentalul colectiv din România, și nu numai, a apartenenței omului de cultură George Sbârcea, la meleagurile binecuvântate ale Topliței și, într-un cadru mai larg, a celor din Arcul Intracarpatic, și includerea sa, în rândul celorlalte personalități românești născute în această parte de țară. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în anumite lucrări de istorie locală și în mass-media, se mai mențin încă anumite clișee și prejudecăți despre un așa-zis „ținut secuiesc monoetnic”, în care prezența și dăinuirea românească sunt eludate.
De aceea este necesar, să subliniem din nou, realitatea conform căreia, numeroasele cercetări întreprinse, mai ales după decembrie 1989, au pus însă în evidenţă faptul că, în localităţile Arcului Intracarpatic, respectiv în zona actualelor judeţe Covasna şi Harghita, pe lângă personalităţile de etnie maghiară, s-au născut valoroşi intelectuali români, elite locale şi de valoare naţională, de o mare diversitate socio-profesională: lingvişti, filologi, arheologi, istorici, teologi, geologi, botanişti, pedagogi, ingineri, economişti, informaticieni, cadre didactice universitare, decani, rectori ai unor instituţii de învăţământ superior, cercetători, scriitori, publicişti, folclorişti, medici, jurişti, ingineri, pictori, graficieni, muzicologi, compozitori, autori de cursuri universitare şi manuale şcolare şi ai unor opere de referinţă, dicţionare, lexicoane, traducători, oameni politici, miniştri, alţi demnitari de stat, ofiţeri superiori, generali ş.a. Ne aflăm în faţa unor personalităţi cu specializări dintre cele mai diverse şi cu importante rosturi în societate, care, prin competenţă profesională şi conduită morală, au dobândit o binemeritată apreciere şi recunoştinţă publică.
De menţionat în primul rând faptul că, în rândul personalităţilor născute ori care s-au realizat profesional şi au activat în Arcul Intracarpatic transilvan, se numără mari ierarhi ai bisericilor ortodoxă şi greco-catolică: Elie Miron Cristea (primul patriarh al României, membru de onoare al Academiei Române); Nicolae Colan (mitropolit al Ardealului, membru al Academiei Române); Alexandru Nicolescu (mitropolit greco-catolic de Blaj); Justinian Teculescu (episcop al Armatei şi al Episcopiei de Cetatea Albă – Ismail); Veniamin Nistor (episcop de Caransebeş); Emilian Antal (episcop vicar patriarhal); Sofian Braşoveanu (episcop vicar al Episcopiei Europei Centrale); Ignatie Mureşeanul (episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei). Din domeniul literaturii şi publicisticii s-au ridicat: Octavian Codru Tăslăuanu, Ghiţă Popp, Romulus Cioflec, Virgil Cioflec, Horia Teculescu, Teodor Chindea, Octavian Dobrotă, George Sbârcea ş.a.
O pleiadă de oameni de ştiinţă, profesori universitari şi cercetători, autori de manuale şcolare, de cursuri universitare, de volume de specialitate îşi au rădăcinile tot în zonă. O parte din personalităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita au participat la evenimente importante din istoria naţională, au contribuit hotărâtor la înfiinţarea şi funcţionarea unor instituţii şi la redactarea unor publicaţii de importanţă naţională, sau au obţinut performanţe ştiinţifice, culturale şi sportive notabile.
Vrednicia românilor din această parte de ţară, calităţile şi performanţele lor intelectuale sunt relevate, printre altele, şi de cei peste 100 de doctori în ştiinţe, titluri obţinute în cele mai diverse domenii ale ştiinţei, învăţământului şi culturii, în perioada 1871-2015. Un alt exemplu edificator în acest sens este şi faptul că, potrivit informaţiilor nominale cuprinse în lucrarea monografică a profesoarei Felicia Man, numai la Liceul „Octavian Codru Tăslăuanu” din Topliţa, dintre absolvenţii acestei instituţii s-au format: 71 de profesori, 62 de medici, 49 de ingineri, 31 de economişti, 18 ofiţeri, 14 jurişti, 3 ziarişti, 3 medici veterinari, 3 farmacişti ş.a.
După decembrie 1989, din inițiativa asociațiilor și instituțiilor culturale românești din cele două județe, au fost inițiate proiecte de cinstire a memoriei unor importante personalități ale istoriei și culturii naționale, dar și a personalităților românești născute, sau care au activat în Arcul Intracarpatic. Astfel, la Sfântu Gheorghe funcționează Teatrul „Andrei Mureșanu”, Grupul de Cercetare „I.I. Russu”, din cadrul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Colegiul Național „Mihai Viteazul” și Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși”, la Miercurea-Ciuc Colegiul Național „Octavian Goga” și Școala gimnazială „Liviu Rebreanu”, la Întorsura Buzăului liceele „Nicolae Bălcescu” și „Mircea Eliade”, la Odorheiu Secuiesc Liceul „Marin Preda”, la Toplița Colegiul Național „Mihai Eminescu” și Școala gimnazială „Andrei Șaguna”, la Gheorgheni Liceul „Sfântu Nicolae”, la Bălan Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu”, la Covasna Școala gimnazială „Avram Iancu” ș.a.
Câteva importante asociații culturale românești din zonă poartă numele unor mari personalități ale istoriei și culturii naționale precum: Fundația „Mihai Viteazul” și Liga Cultural – Creștină „Andrei Șaguna” din Sfântu Gheorghe, Asociația „Eremia Grigorescu” din Brețcu, Asociația Creștină „Andrei Șaguna” din Miercurea-Ciuc etc. În spațiul public al celor două județe, în mod deosebit, după decembrie 1989, au fost ridicate câteva statui și busturi ale unor personalități precum: Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna, Mihai Viteazul, Nicolae Bălcescu, Mitropolitul Nicolae Colan și Constantin Brâncuși în Sfântu Gheorghe, Octavian Goga și Liviu Rebreanu în Miercurea-Ciuc, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu și Grigore Vieru la Toplița, Mihai Viteazul în Brețcu, Avram Iancu și Nicolae Bălcescu la Vâlcele.
Majoritatea străzilor din municipiul Toplița și din orașele Întorsura Buzăului și Bălan, precum și câteva străzi din orașele de reședință ale celor două județe – Sf. Gheorghe și Miercurea-Ciuc – poartă numele unor mari personalități ale istoriei și culturii naționale: Nicolae Bălcescu, Andrei Șaguna, Nicolae Iorga, Vasile Goldiș, general Grigore Bălan la Sfântu Gheorghe, Iancu de Hunedoara, Tudor Vladimireascu, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu la Miercurea-Ciuc ș.a.
În acest context se înscriu și demersurile pentru sporirea prezenței în spațiul public al celor două județe a personalităților românești care s-au născut, sau care au activat timp îndelungat în zonă. Remarcăm, în primul rând, activitatea rodnică pe tărâmul promovării culturii și spiritualității românești din sud-estul Transilvaniei, a unor importante instituții și asociații românești precum: Fundația „Miron Cristea” din Toplița, Asociația Cultural-Creștină „Justinian Teculescu” din Covasna, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sf. Gheorghe, Centrul Cultural „Miron Cristea”, alături de instituțiile profesioniste de cultură cum sunt Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni – cu punctele muzeale Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea-Ciuc, Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci, Prima Școală Românească din Sf. Gheorghe – și Centrul Cultural Toplița.
În Subcetate funcționează Liceul Tehnologic „Miron Cristea”, în Toplița Școala gimnazială „Miron Cristea”, în Sfântu Gheorghe Școala gimnazială „Nicolae Colan”, în Bilbor Școala gimnazială „Octavian Codru Tăslăuanu”, În Voșlobeni Școala gimnazială „Teodor Chindea”, în Araci Școala gimnazială „Romulus Cioflec”, în Sita Buzăului Școala gimnazială „Nicolae Russu”, iar în Întorsura Buzăului Școala gimnazială „Gheorghe Zaharia”.
În calendarul evenimentelor cultural-științifice din județele Covasna și Harghita, un loc distinct ocupă o serie de manifestări desfășurate sub genericul: Zilele Miron Cristea la Toplița, Zilele Andrei Șaguna și Zilele Nicolae Colan la Sfântu Gheorghe, Zilele Justinian Teculescu la Covasna, Zilele Octavian Codru Tăslăuanu la Bilbor ș.a. În ultimii ani au apărut volume monografice destinate: patriarhului Miron Cristea, mitropolitului Nicolae Colan, episcopilor Justinian Teculescu și Emilian Antal, scriitorilor și oamenilor politici Octavian Codru Tăslăuanu, Ghiță Popp, Romulus Cioflec – din cei trecuți în eternitate. În anuarele „Angvstia”, „Sangidava” și „Acta Carpatica” au apărut numeroase studii și articole referitoare la personalitățile românești născute în cele două județe, inclusiv a unor preoți și profesori – cei doi intelectuali de bază a fiecărei comunități locale, care au asigurat dăinuirea românească, în Arcul Intracarpatic.
În același timp, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, împreună cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, şi-au propus să cinstească pe cei născuţi şi care au activat pe meleagurile Covasnei şi Harghitei, care sunt în viață, și care, timp îndelungat s-au implicat în activitatea şi demersurile pentru cunoaşterea şi promovarea tradiţiilor şi intereselor specifice acestei zone geografice şi istorice şi care s-au remarcat totodată prin desfăşurarea unei apreciate activităţi politice, culturale şi ştiinţifice de real interes public. În acest scop, în cadrul Editurii Eurocarpatica a fost iniţiată colecţia „Profesioniştii noştri”, ajunsă astăzi la cel de-al 20-lea volum, urmărindu-se astfel, să se pună în faţa tinerilor modele profesionale prin prezentarea unor secvenţe semnificative din viaţa şi activitatea celor pe care urmează să-i înlocuiască. Dintre volumele omagiale apărute în cadrul acestei colecții menționăm pe cele ale juristului și omului politic Valer Dorneanu (născut în Capu Corbului), profesorului, publicistului și poetului Ion Ciurea-Weidner (Covasna), silvicultorului și cinegeticianului Ion Micu (Voșlobeni), profesorului și scriitorului Ilie Șandru (Toplița), profesorului, publicistului și esperatistului Mihai Trifoi (Bixad), avocatului și liderului civic Ioan Solomon (Barcani), profesoarei, etnografei și colecționarei Doinița Ana Dobrean (Subcetate), la care se adaugă volumele dedicate acad. Horia Colan (n. în Covasna), preotului protopop Aurel Nistor (Araci) și cel dedicat Personalităților din orașul Covasna.
Încă de la înființarea sa, în anul 2000, în Sfântu Gheorghe, Editura „Eurocarpatica”, și-a propus să publice volume ce poartă semnătura unor intelectuali români din județele Covasna și Harghita. Printre cele 250 de volume editate în această perioadă se află și cercetători, muzeografi, arhiviști, profesori, preoți, publiciști și alți intelectuali iubitori de cultură, din rândul cărora menționăm: dr. Nicolae Bucur, prof. Nicu Vrabie, prof. Constantin Costea, arhivistul Aurel Marc, poetul Ionel Simota, publicistul Ștefan Danciu din Miercurea-Ciuc, arhivistul Dan Baicu, pr. dr. Sebastian Pârvu, prof. Dr. Luminița Cornea, prof. Ligia Dalila Ghinea, prof. Maria Stoica, prof. Vasile Stancu, pr. Vasile Antonie Tămaș, pr. Ioan Tămaș Delavâlcele, dr. Gheorghe Olteanu, prof. Narcis Calotescu, prof. Stela Buda din Sfântu Gheorghe, profesorul și scritorul Ilie Șandru, prof. Dr. Costel Cristian Lazăr, prof. Valer V. Vodă, dr. Viorica Macrina Lazăr din Toplița, poetul Ion Ciurea-Weidner, prof. Mioara Nicolau (alias poeta Anthonia Amati), prof. Florentina Teacă din Covasna, Mihai Păr, Ioan Roman din Bălan, prof. Mihai Trifoi din Bicsad ș.a.
Un alt semn de cinstire, al celor care s-au remarcat prin întreaga lor activitate pusă în slujba culturii românești și a binelui public, îl reprezintă acordarea titlului de Cetățean de onoare, respectiv Pro Urbe, titlul acordat, printre alții: Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan al Covasnei și Harghitei (azi, mitropolit al Banatului), de către Consiliul local și primăria Barcani, prof. Nicolae Bucur (Miercurea-Ciuc). Prof. Ilie Șandru (Toplița), prof. Doinița Ana Dobrean și scriitorului Dumitru Hurubă (Subcetate), profesorilor Nicolae Moldovan, Stela Buda, Maria Panaiotu, Petre Străchinaru ș.a. (Sfântu Gheorghe)
Tot spre cinstirea acestor personalități, în ultimii ani, au fost ridicate statui și busturi, după cum urmează: patriarhului Miron Cristea (la Toplița și Subcetate), mitropolitului Nicolae Colan (la Sfântu Gheorghe), episcopului Justinian Teculescu (la Covasna), scriitorului și omului politic Octavian Codru Tăslăuanu (la Bilbor), scriitorului Romulus Cioflec (la Araci) și s-au acordat numele lor unor străzi: Miron Cristea (la Miercurea-Ciuc și Toplița), Nicolae Colan, Romulus Cioflec, Aurel Nistor și Iosif Popovici (la Sfântu Gheorghe), Justinian Teculescu (la Covasna), Octavian Codru Tăslăuanu (la Toplița) etc.
În acest context, pot fi înțelese și apreciate la adevărata lor valoare, proiectele de cinstire a scriitorului, compozitorului, publicistului și OMULUI George Sbârcea, proiecte inițiate și implementate, de către instituţii și asociații culturale din județele Harghita și Covasna, respectiv din municipiile Toplița și Sfântu Gheorghe.
Indiscutabil, cel mai important demers întreprins, în acest sens, este acordarea denumirii George Sbârcea Bibliotecii Municipale din Toplița. Evenimentul a coincis, în mod fericit, cu mutarea instituției în noul local, din cadrul impozantului sediul al Primăriei și al Casei Municipale de cultură și, de venirea la conducerea instituții a tinerei profesoare Viorica Macrina Lazăr. Preocupată de perfecționarea pregătirii profesionale, prin obținerea titlului de doctor în Filologie, tânăra directoare și-a însușit și aplicat în practică, principiile unui management performant, adaptat la specificul socio-cultural al localității.
Conform menirii sale, colectivul Bibliotecii Municipale George Sbârcea din Toplița s-a preocupat, și se preocupă, în principal, de îmbogățirea fondului de carte, de informatizarea evidenței volumelor și publicațiilor deținute și de organizarea unor numeroase acțiuni, diferențiate pe grupe de vârstă și categorii socio-profesionale. Astfel, an de an, au fost organizate: concursuri de creaţie literară, lansări de carte, reuniuni metodice, întâlniri cu profesorii de limba și literatura română și bibliotecarii școlari, expoziții de carte și de documente, întâlniri cu personalități literare, dezbateri, audiții muzicale, conferințe etc.
Din multitudinea acestor manifestări amintim: concursul de lectură „Bătălia Cărţilor”, șezătorile organizate în parteneriat cu Centrul Cultural Toplița, evenimentul „Cafeneaua lui Sbârcea”, manifestare care „reuşeşte o reîntoarcere la deceniile dominate de lirism, readucând în lumină imaginea unor poeţi, scriitori şi artişti români a căror creaţie a fost mult timp acoperită de praful uitării” și, mai nou, editarea revistei TOPLITERA, publicație care este rodul unui proiect finanţat de Primăria şi Consiliul local Topliţa, iniţiat de Fundaţia Miron Cristea, în colaborare cu Centrul Cultural Topliţa şi Biblioteca Municipală „George Sbârcea”. Revista își propune să publice în paginile sale, creațiile literare ale elevilor şi studenţilor, precum și ale tinerilor autori de poezie, proză și eseu din toată zona Topliţei.
Manifestările care au avut loc, de-a lungul anilor, de cinstire a patronului spiritual, capătă o nouă dimensiune, prin organizarea simpozionului „George Sbârcea sau armonia tradusă în note”, eveniment dedicat în întregime compozitorului şi scriitorului George Sbârcea și a recitalului muzical „Muzica veselă”, manifestări care sperăm că vor fi continuate și în anii viitori.
Comunicările prezentate în programul simpozionului sunt cuprinse în volumul de față și introduc în circuitul public, noi informații referitoare la personalitatea complexă a omului de vastă cultură muzicală, George Sbârcea, la scrierile sale și la viața sa, ca a unui erou de roman.
În paralel cu manifestările organizate la Toplița, la Sfântu Gheorghe, din inițiativa Fundației Culturale Mihai Viteazul – președinte, prof. ing. Maria Peligrad – în anul 2012 a fost inițiat Festivalul Coral „George Sbârcea”. În cele cinci ediții ale Festivalului, au participat formații de profil din mai multe județe ale țării. În afara spectacolului concurs propriu-zis, Festivalul cuprinde ateliere corale, mese rotunde, prezentări de carte și întâlniri muzicale. Potrivit organizatorilor, evenimentul urmărește, în principal, revigorarea mişcării corale și sensibilizarea concurenților, a spectatorilor în legătură cu bogăția și frumusețea repertoriului coral românesc existent, a valorilor culturale românești și își propune să pună în evidenţă bogăţia muzicii corale româneşti, a folclorului, care reprezintă o valoare inestimabilă din viaţa poporului. Simpozioanele, colocviile, dezbaterile, mesele rotunde, care au avut loc în cadrul fiecărei ediții a Festivalului, au fost organizate în parteneriat cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și Centrul European de Studii Covasna-Harghita, din Sfântu Gheorghe. De remarcat contribuția unor distinși cercetători, din rândul cărora menționăm pe regretatul Constantin Catrina din Brașov, Nicolae Bucur din Miercurea-Ciuc, Constantin Secară din București, Luminița Cornea, Alexandru Popovici, Maria Peligrad din Sfântu Gheorghe, la cunoașterea unor importante crâmpee din viața și activitatea acestei „personalități importante în cultura muzicală, literară, națională și internaţională”, și a unor trăsături precum „noblețea, vocația și cordialitatea maestrului George Sbarcea”.
Continuarea organizării unor manifestări culturale, științifice, artistice și civice dedicate lui George Sbârcea, la Toplița și Sfântu Gheorghe, și, în perspectivă, de ce nu, și în alte localități din județele Covasna și Harghita, vor îmbogăți viața culturală locală, vor asigura revigorarea tradițiilor muzicale din zonă, și vor cinsti și înveșnici memoria „mereu tânărului” George Sbârcea, ca fiu de seamă al Topliței.
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
