În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în colaborare cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, cu sprijinul Instituție Prefectului Județului Covasna lansează proiectul intitulat GENERAŢIA MARII UNIRI. 100 de intelectuali români din Covasna și Harghita, în cadrul căruia vor fi prezentate în presa locală, și apoi într-un volum, 100 de personalităţi româneştidin fostele scaune secuiești, respectiv comitate şi judeţe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita, care, prin activitatea lor pusă în slujba păstrării și afirmării identității românești din această parte de țară, au contribuit la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri.
***
Suflul nou de viaţă românească a fost susţinut prin întărirea bisericii româneşti, prin promovarea învăţământului în limba română, prin afirmarea culturii naţionale şi stimularea presei româneşti. Acest complex de acţiuni făcea parte dintr-o strategie economică, socială şi culturală de perspectivă, ce se bucura de susţinerea şi sprijinul întregii ţări. Un efect benefic asupra vieţii economice, sociale şi culturale a comunităţilor româneşti l-au avut şi împroprietărirea cu suprafeţe agricole şi silvice a locuitorilor şi principalelor instituţii: biserici, şcoli, cămine culturale, înfiinţarea băncilor populare, asociaţiilor profesionale, măsurile de sprijinire a capitalului românesc şi cele de acordare a unor sporuri sociale salariale învăţătorilor şi profesorilor români din zonă.
La revigorarea vieţii româneşti au contribuit din plin, alături de biserică, şcoală şi asociaţii culturale (în mod deosebit ASTRA) şi administraţia publică de stat (prefecturi), centrală și locală. Implicarea directă şi eficientă a statului în asigurarea cadrului legislativ şi logistic necesar afirmării identităţii naţionale a românilor, a fost în chip fericit completată de o frumoasă solidaritate naţională, concretizată, printre altele, în „patronarea” şcolilor şi bisericilor româneşti din „Secuime” de către şcolile normale, protopopiate şi parohii, instituţii şi personalităţi din întreaga ţară.
În condiţiile istorice cunoscute, cu sprijinul Arhiepiscopiei din Sibiu, condusă de mitropolitul Nicolae Bălan, a patriarhului Miron Cristea, a românilor din întreaga ţară şi a unei administraţii româneşti locale foarte apropiată şi implicată direct în viaţa bisericească, culturală şi naţională, protopopii ortodocşi, alături de cei greco-catolici, au reuşit în doar 20 ani să scrie o frumoasă pagină din istoria bisericilor şi comunităţilor româneşti din zonă. În aceşti ani s-au reînfiinţat 41 de parohii, s-au construit 51 de biserici şi capele, 54 de case parohiale, 69 de troiţe şi tot atâtea clopotniţe, dăruite – în cadrul unor frumoase ceremonii – de şcoli normale din întreaga ţară, care patronau micile comunităţi româneşti din zonă. Un efect pozitiv asupra desfășurării vieții bisericești ortodoxe l-a avut îmbunătățirea structurii acesteia, prin înființarea protopopiatelor ortodoxe Sfântu Gheorghe și Oituz (cu sediul la Târgu Secuiesc), în anul 1924, și al protopopiatului ortodox Odorhei, în anul 1937. Propunerea de înființare a unui vicariat ortodox pentru județele Ciuc, Odorhei, Mureș și Treiscaune, cu sediul la Târgu Mureș, formulată în anul 1937, a fost amânată, concretizându-se abia peste aproape șase decenii, în 1994, prin înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei. Și în perioada interbelică, în fruntea protopopiatelor ortodoxe și greco-catolice din cele trei județe s-au aflat preoți vrednici, după cum urmează: Gheorghe Neagovici-Negoescu, din Întorsura Buzăului (1920 – 1924) în Protopopiatul Ortodox Treiscaune; Aurel Nistor (1924- 1940) în Protopopiatul Ortodox Sfântu Gheorghe; Ioan Rafiroiu, din Poiana Sărată (1924-1940) în Protopopiatul Ortodox Oituz (cu sediu la Tg. Secuiesc); Sebastian Rusan (1937-1940)în Protopopiatul Ortodox Odorhei; Ioan Gergely (1917 -1924), Iuliu Laslo-Laurian (1925 -1934) și George Ivan (1935 -1940)în Protopopiatul Greco-Catolic Odorhei; Artemiu Boieriu, Aurel Arieșanu și Avisalon Costea (1917 -1940)în Protopopiatul Greco-Catolic Gheorgheni.
Învăţământul românesc din județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune a cunoscut o reală înflorire în anii de după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 şi până în septembrie 1940. Pe lângă şcolile primare de stat (unele bilingve) s-au înfiinţat licee şi şcoli normale româneşti în principalele oraşe din zonă: Liceul „Sf. Nicolae” din Gheorgheni; Liceul „Şt. O. Iosif” şi Gimnaziul „Anastasia Şaguna” din Odorheiu Secuiesc; Şcoala Normală de Fete „Regina Maria” şi Gimnaziul de băieţi din Sfântu Gheorghe; Gimnaziul mixt „Petru Rareş” şi Şcoala primară de stat din Miercurea-Ciuc; Şcoala Normală din Cristuru Secuiesc; Gimnaziul Mixt din Târgu Secuiesc ş.a. Printr-o folosire chibzuită a unor fonduri şcolare şi cu sprijinul statului, în perioada interbelică s-au construit şcoli noi în majoritatea localităţilor din zonă. Liceele şi şcolile din perioada interbelică erau adevărate focare de cultură românească. Pe lângă fiecare şcoală existau formaţii de dansuri populare, ansambluri corale, echipe de teatru. Se organizau serbări şcolare, spectacole în comunităţile româneşti şi maghiare din judeţ, excursii în întreaga ţară. Se ţineau conferinţe de către personalităţi de seamă ale vremii. În această perioadă au fost publicate mai multe volume semnate de învăţătorii şi profesorii români din fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, în rândul cărora s-au aflat: Nicolae Vleja (Covasna), Ioan Stoenac (Micfalău), Constantin Dediu (Belin), Octavian Zăbavă (Sfântu Gheorghe), Constantin Melinte (Brețcu), Gheorghe Rafiroiu (Araci), Aurel Gociman-Oituz (Brețcu), Octavian M. Dobrotă (Odorhei), Theodor Chindea (Voșlobeni), Constantin Sporea (Vama Buzăului), Matei Jurebiță (Covasna) ș.a.
După reactivarea despărţămintelor centrale judeţene ASTRA Treiscaune, Ciuc și Odorhei, în întreaga perioadă interbelică asistăm la o adevărată renaştere naţională. Asociaţiunea a înfiinţat „biblioteci poporale”, a organizat conferinţe şi prelegeri, şcoli ţărăneşti, cursuri de alfabetizare, coruri săteşti, echipe de teatru, şezători literare, expoziţii etnografice şi alte activităţi artistice şi sportive. Toate acestea au contribuit la îmbogăţirea vieţii spirituale a locuitorilor, la păstrarea nestinsă a flăcării demnităţii naţionale, ASTRA devenind, după cum scria Timotei Cipariu, un adevărat „reazim al naționalităţii române”. Toți fruntașii vieții publice locale au desfășurat o bogată activitate astristă. Adunarea generală a Asociațiunii ASTRA din anul 1931 a avut loc la Sfântu Gheorghe, la care au participat ca invitați de onoare personalități marcante ale vieții publice românești, precum: mitropolitul Nicolae Bălan, Ion Agârbiceanu, Gheorghe Bogdan-Duică, Tiberiu Brediceanu, Nicolae Colan, Ioan Lupaș, Coriolan Suciu ș.a.
Cele peste 20 de publicaţiile româneşti editate în județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune în perioada 1919-1940 şi-au propus „să acopere un gol pe tărâmul exprimării publice naţionale în zonă”, „să lupte pentru afirmarea mai puternică a importanţei şi rolului elementului românesc”.. În redacţiile publicaţiilor româneşti au lucrat ziarişti profesionişti de valoare incontestabilă: Theodor Chindea, Aurel Gociman, Theodor Atanasiu, Octavian Dobrotă ş.a. Semnau frecvent în coloanele ziarelor amintite principale personalităţi ale vieţii culturale româneşti şi colaboratori din afara judeţelor menționate. În fostul judeţ Treiscaune, azi Covasna, respectiv în Sfântu Gheorghe, în perioada de referință au apărut următoarele publicaţii săptămânale şi lunare în limba română: La Noi – în judeţul Treiscaune (1932-1934), Neamul nostru (1934-1936), Oituzul (1935-1938), Curierul grefelor (1936-1937), Era Nouă (1933-1940), revistă lunară editată de Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Treiscaune, Buletinul ASTRA (1938-1940), editat de Despărţământul Central al judeţului Treiscaune. Printre publicaţiile apărute la Miercurea-Ciuc, în limba română sau bilingve româno-maghiare, în perioada interbelică erau: Dacia (bilingvă, 1926-1928), Şcoala noastră (1932-1935), Viitorul Ciucului (1933-1934), Astra Ciucului (1934-1936) şi Ţinuturi secuizate (1934-1940). La Odorhei, în aceeaşi perioadă au apărut: Gazeta oficială a Revizoratului Şcolar a judeţului Odorhei (1924-1940), Harghita (1929-1939), Glas românesc în regiunea secuizată (1935 – 1940), Şcoala practică (1927-1938), Şcoala satului din Secuime (1938-1940). Tott atunci, la Gheorgheni au apărut: Şcoala şi Familia (1925), Gazeta Ciucului (1929-1940), Începuturi (1934-1935), iar la Topliţa, în anul 1929, Glasul Călimanilor.
Putem conchide că principalele obiective ale strategiei de integrare a Trasnilvaniei și a celorlalte provincii istorice românești unite cu țara mamă în administrația unitară a statului român au fost realizate prin efortul colectiv al autorităților centrale și locale și prin implicareasocietății civile, al liderilor locali, a comunităților. Toate acestea au stimulat programele de dezvoltare locală edilitar-culturală, au condus la creșterea gradului de instruire și implicare a cetățenilor în problemele comunităților locale, sporind spiritul general democratic al societății românești din perioada interbelică, cu respectarea drepturilor și libertăților pentru toate minoritățile naționale, conform prevederilor tratatelor de pace, încheiate la terminarea Primului Război Mondial.
Prezentul volum se vrea şi un omagiu adus tuturor celor care, prin activitatea lor pusă în slujba prezervării și afirmării identității românești din fostele comitate Ciuc, Odorhei și Treiscaune. Prezentăm, în ordine alfabetică, principalele date biografice și, acolo unde este posibil, fotografiile a 100 de intelectuali români din județe Covasna și Harghita, participanți la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri, cei care s-au născut sau au îndeplinit demnități publice în fostele scaune, respectiv comitate și judeţe Ciuc. Odorhei și Treiscaune, cu mențiunea că au fost alese simbolic, la Centenar doar 100 de personalităţi, urmând ca să apară în viitor un dicţionar cât mai complet al personalităţilor româneşti din sud-estul Transilvaniei, inclusiv pe baza semnalelor pe care le vom primi din partea comunităților locale, după publicarea în mass-media a prezentului proiect.
Demersul nostru reprezintă, în același timp, o recompensă morală adusă tuturor românilor din această parte de țară, în frunte cu membrii elitei conducătoare, care au avut de suferit, atât de mult, urma Dictatului de la Viena, iar apoi, o mare parte dintre ei au suportat și chinurile închisorilor comuniste, în rândul cărora s-au aflat: Ghiță Popp, Valeriu Bidu, Miron Crețu, Spiru Tudor, Aurel Țețu, preoții Valeriu Antal, Ioan Rafiroiu, Ioan I. Rafiroiu, Gheorghe Negoiescu, Emil-Romulus Ciora, Nicanor Filip, Gheorghe Papuc ș.a.
Cei 100 de intelectuali români din generația Marii Uniri, din Covasna și Harghita, cuprinși în proiectul nostru
- Emilian (Dumitru) ANTAL(1894-1971),teolog, publicist, mitropolit al Bucovinei, stareț al Mănăstirii „Sfântu Proroc Ilie”, Toplița. (Toplița)
- Teodor ATANASIU (1904-?), profesor de filosofie şi drept, avocat, publicist, director al Gazetei Ciucului. (Gheorgheni)
- Patriciu BARBU (1848 -1902),jurist, membru fondator al ASTREI şi în Comitetul Naţional Central al Partidul Naţional Român, participant la mișcarea memorandistă. (Odorheiu Secuiesc)
- Valeriu BIDU (1895-1967), medic, publicist, lider civic și politic, fost prefect al judeţului Trei Scaune; în 1952 este arestat şi trimis la muncă la Canalul Dunăre – Marea Neagră. (Sfântu Gheorghe)
- Nicodim BELEA (1907 -1986), preot ortodox, profesor, doctor în Teologie, protopop de Sfântu Gheorghe. (Sfântu Gheorghe)
- Aron BOIER (1834 -1901), preot greco-catolic, profesor de istorie naturală şi limba maghiară la Blaj, paroh şi protopop al Aiudului. (Ghidfalău)
- Gheorghe BOTA (1889 –?), profesor de filozofie şi drept, publicist şi om de cultură, autor de volume de proză și versuri, deputat de Bihor. (Araci)
- Petre A. BOTIANU, jurist, prim – pretor și secretar general al orașului Toplița Română, redactor la publicația Glasul Călimanilor; împreună cu patriarhul Elie Miron Cristea s-a implicat în organizarea cimitirului eroilor din Primul Război Mondial și a Mausoleului de la Secu – Toplița. (Toplița)
- Nicolae BOGDAN (1867-1952), profesor de limba română, maghiară şi latină, publicist, autor de manuale școlare, membru al Comitetului Naţional al Unităţii Române din Paris, condus de Take Ionescu. (Hăghig)
- Ioan BOZOCEANU (1846-1897), profesor, doctor în Filosofie, membru în conducerea ASTREI şi a Partidului Naţional Român, profesor la Colegiul Andrei Șaguna, din Brașov. (Vâlcele)(va urma)
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
Dr. Ana DOBREANU
Prof. Florentina TEACĂ
