În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în colaborare cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, cu sprijinul Instituție Prefectului Județului Covasna lansează proiectul intitulat GENERAŢIA MARII UNIRI. 100 de intelectuali români din Covasna și Harghita, în cadrul căruia vor fi prezentate în presa locală, și apoi într-un volum, 100 de personalităţi româneşti din fostele scaune secuiești, respectiv comitate şi judeţe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita, care, prin activitatea lor pusă în slujba păstrării și afirmării identității românești din această parte de țară, au contribuit la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri.
***
Muzeul Unirii din Alba Iulia păstrează procesele-verbale, credenționalele și documentele intitulate „Hotărârea noastră” din toate comunitățile românești din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. După cum este cunoscut, în ziua de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia au fost prezenți, în sala cercului militar din cetate, 1228 de delegați, din care 680 aleși în cele 130 de circumscripții electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Maramureșului și Sătmarului. Dintre ei, 35 reprezentau cercurile electorale din comitatele Ciuc, Odorhei și Trei Scaune. Din actualul județ Covasna (comitatul Treiscaune): a) Cercul electoral Sfîntu Gheorghe (Săpşi-Săngeorgi) era reprezentat de:Ioan Modroiu, preot în Vama-Buzăului (astăzi județul Braşov); George Cerbu, preot în Întorsura-Buzăului;Nicolae Cristea din Sita-Buzăului; George Nistor din Teliu (astazi județul Brasov); Xenofon Comşa din Marcoş (Mărcuș);Nicolae Rusu, înv., Sita-Buzăului – suplent. B)Cercul electoral Aita-Mare era reprezentat de: Gheorghe Pakular din Aita de mijloc (Aita Medie); David Pakular din Aita Mare; Ioan Şerban din Belin; Gheorghe Șolcoiu din Arini (astăzi în județul Brașov); Ioan Ardelean din Arini (astăzi în județul Brașov). C)Cercul electoral Covasna era reprezentat de: Alexandru Ciuncan, Alexe Teculescu, Ioan Sârbescu, Nicolae Jurebiţă – toți din Covasna. Din actualul județ Harghita (comitatul Ciuc): a) Cercul electoral Cîrța (Carifalău) era reprezentat de: Ioan Suciu, proprietar; Ioan Baciu, propr.; Platon Grigore, propr.; Ioan Platon, propr.; dr. Emil Precup, prof.; toți din Ghimeș; b)Cercul electoral Gheorghieni (Giurgeu) era reprezentat de:Dr. Petru Musca, adv. din Ditrău Hodoșa; Teodor Urzica; propr. din Subcetate; Dumitru Musca, propr. din Subcetate; Ioan Urzica, propr. din Sărmaș; Ioan Cotfas, propr. din Bilbor; c)Cercul electoral Sânmartin (Ciuc-Sânmărtin) era reprezentat de:Ioan Țeran (Țărcan), propr. din Lăzărești; Dumitru Suciu, propr. din Lăzărești; Ioan Muntean, propr. din Sânmărtin; Ilie Sabo, propr. din Sânmărtin; Toader Mureşan, propr. din Sânmărtin. Din actualul județ Harghita (comitatul Odorhei): Cercul electoral Homorod (Homorod-Ocland) era reprezentat de:Nicolae Ştefan din Jimbor; Vasile Suciu, învățător din Archita (astăzi, jud. Mureș); Cercul electoral Cristuru Secuiesc era reprezentat de:Achim Pandrea din Feleag; Alexandru Murzea, econom din Vidăcut; Nicolae Maior jun. din Săcel; Eronim Bereşiu din Săcel. Din actualul județ Harghita, Cercul electoral Reghin era reprezentat şi dedr. T. Liviu Tilea din Toplița Română.
La 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia au mai participat şi 548 de membri de drept ai Marii Adunări Naţionale,reprezentanți ai episcopiilor românești, ai societăților culturale, ai institutelor de învățământ superior și școlilor medii, ai reuniunilor învățătorești, ai reuniunilor de meseriași și femei, delegații Partidului Social Democrat Român, ai gărzilor naționale și ai societăților studențești. 13 dintre membrii de drept au fost din zona Ciuc, Odorhei și Treiscaune: 2 protopopi români, 6 reprezentați ai unor reuniuni și ai unei societăți și 5 reprezentanți ai gărzilor naționale românești, şi anume: protopopii Constantin Dimian din Treiscaune şi dr. Augustin Tătar din Varviz (Subcetate); Virgil Nistor din Arpătac (Araci) şi dr. Romul Oltean, avocat din Dobârlău din partea Reuniunii de cântări din Arpătac (Araci); George Popoviciu și Dumitru Antal, ambii studenți la Budapestadin partea Societăţii, Petru Maior” a universitarilor români din Budapesta, supleanți fiind Traian Popoviciu şi Veturia Leucuția;George Axente și Alexandru Axente, ambii din Arpătac (Araci)din partea Reuniunii femeilor române din comuna Arpătac (Araci);stegar Traian Ludu și soldat George Șandru, ambii din Prejmer din parteaGărzii naționale române din Treiscaune: Zaharia Maior și ofițer de administrație Ilie Costeadin parteaGărzii naționale române din Vidacutul-român; Patrichie Murza din parteaGărzii naționale românedin Vidacutul-unguresc.
În Marele Sfat Național – organul provizoriu al puterii de stat din Transilvania până la unirea administrativă definitivă cu România, ales de Adunarea de la Alba Iulia, în ședința sa din 2 decembrie 1918, din comitatele Ciuc, Odorhei și Treiscaune au făcut parte dr. Augustin Tătariu, protopop din Subcetate, și dr. Petru Musca din Sărmaș, comitatul Ciuc; Vasile Suciu, învățător și Ioan Vătășan, preot, ambii din Archita, comitatul Odorhei; Nicolae Cristea din Sita-Buzău, Ioan Modroiu, preot din Vama-Buzău, Xenofon Comșa din Mărcuș, George Negoescu, preot din Vama-Buzău, David Păcurar din Aita Mare, comitatul Treiscaune și Ghiță Popp din Poiana Sărată, ca notar.
În Consiliul Dirigental Transilvaniei (organism politic provizoriu, cu atribuții legislative, executive și administrative limitate, din perioada 2 decembrie 1918 – 4 aprilie 1920, a activat ca șef de serviciu la Resortul Cultelor preotul Virgil Nistor, viitorul episcop al Caransebeşului Veniamin Nistor, iar Dumitru Antal, viitorul episcop Emilian Antal, la Departamentul Ocrotirilor Sociale și publicistul Ghiță Popp în Comisia de Cenzori.
De remarcat faptul că la 1 Decembrie 1918, cei doi protopopi români de Alba Iulia, care au coordonat întreaga activitate a Comitetului de organizare a Marii Adunări Naționale, erau originari din comitatul Treiscune și din comitatul Ciuc, respectiv protopopul ortodox Ioan Teculescu, din Covasna, viitorul episcop al Armatei Române Justinain Teculescu și protopopul greco-catolic Vasile Urzică, din Subcetate.
Este bine cunoscut rolul episcopului ortodox al Caransebeșului, Elie Miron Cristea, viitorul patriarh al României, în organizarea și desfășurarea Adunării de la 1 Decembrie 1918 și ca membru al delegației care a prezentat actul Marii Uniri regelui Ferdinand al României întregite.
Reprezentanți ai românilor din actualele județe Covasna și Harghita au participat la evenimentele care au condus la unirea Basarabiei cu Țara mamă, din martie 1918. Tinerii publiciști Romulus Cioflec, Nicolae Colan și Ghiță Popp au făcut parte din grupul intelectualilor ardeleni, în frunte cu Onisifor Ghibu, care s-au implicat în apariția primelor publicații și manuale școlare în limba română, cu grafie latină, în Basarabia.
Până la recunoașterea internațională a Marii Uniri, prin tratatele încheiate în cadrul Conferinței de pace de la Paris, din anul 1920, semnalăm activitatea profesorului și publicistului Nicolae Bogdan, născut la Hăghig, în cadrul Comitetului Național al Unității Române, de la Paris, condus de Take Ionescu, și publicarea, de către acesta, a studiului Les roumains de Transylvanie, precum și calitatea de misionar bisericesc și politic la Conferința de Pace de la Paris a teologului Alexandru Nicolescu, viitor mitropolit greco-catolic de Blaj, născut la Tulgheș.
Spre deosebire de primii ani ai Primului Război Mondial, când tinerii români din Transilvania au luptat în cadrul armatei statului austro-ungar, de multe ori chiar împotriva fraților întru credință și neam, după 1 Decembrie 1918, aceștia au participat, sub faldurile tricolore, la îndeplinirea misiunilor Armatei Române de asigurare a ordinii și liniștii publice în Transilvania și de eliberare a Budapestei de sub regimul comunist al lui BélaKun, în rândul cărora s-au aflat şi români din zonă, precum Nicolae Jurebiță din Covasna, Mihai Todicescu din Sfântu Gheorghe ș.a.
Unirea Transilvaniei cu Țara Mamă a fost pecetluită prin jertfa a peste 500 000 de militari români, morți și dispăruți. Un număr important dintre acești eroi își dorm somnul de veci în cimitirele eroilor din Toplița, Miercurea-Ciuc, Valea Uzului, Poiana Sărată, Sfântu Gheorghe, Brețcu, Araci ș.a.
După înfăptuirea Marii Uniri și recunoașterea internațională a acesteia a urmat perioada consolidării unirii, trecerea la unificarea legislativă, administrativă, instituțională, economică, socială și culturală, respectiv integrarea Trasnilvaniei și a celorlalte provincii istorice românești unite cu țara mamă în administrația unitară a statului român.Pentru românii din județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a constituit o adevărată renaștere națională pe plan economic, politic și social, spiritual și cultural. Unirea a însemnat și crearea instituțiilor de drept ale statului român: prefecturi, plăși, primării, revizorate școlare, tribunale, judecătorii, poliție, jandarmerie, unități militare etc., care au înlesnit și locuitorilor români din această parte de țară, alături și împreună cu concetățenii maghiari și cei de alte etnii, accesul la o viață liberă, demnă şi democratică. Între anii 1919 -1940 a avut loc o amplă acțiune de renaștere a vieții naționale românești și de readucere la normalitate a condiției de român pe aceste meleaguri.
Acțiunile de consolidare a Marii Uniri, în profil teritorial local, au fost gestionate de prefecturile din județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune, instituții conduse, în perioada interbelică, de oameni politici, dar, în același timp, majoritatea buni profesioniști și apărători ai valorilor naționale românești, în rândul cărora s-au aflat: în județul Ciuc: Gheorhe Dubleșiu (1919-1920, Alexandru Vasu (1920 -1922, 1926 -1927), Ștefan D. Spătaru (1923 -1924), Constantin Handra (1925 -1926), Fanu Ștefănescu (1927 -1928), dr. Aurel Țețu (1928 -1931), Dinu Stolojan (1931-1932), Victor Oțetea (1933 -1937); în județul Odorhei: Toma Cornea (1920-1922), Valer Neamțu (1922-1923), Vladimir St. Spătaru (1924 – 1926), Gheorghe Andrieș (1927-1928, 1933 -1936), Mihai Constantinescu (1936 -1938), col. Ion C. Pleșoianu (1938 -1940); în județul Treiscaune: dr. Nicolae Vecerdea (1919-1920), Valeriu Neamţu (1920 – 1921), dr. Vicenţiu Rauca Răuceanu (1922-1926), George Cernat (1927 – 1928), dr. Nicolae Crăciun (1928-1931), dr. Valeriu Bidu (1933 – 1937), dr. Ioan Culcă (1937 – 1938), col. Constantin Petrini (1938 – aprilie 1940).
Legislația interbelică a permis alegerea în funcția de primar, sau numirea în cea de „președinte al Comisiei interimare”, în „comunele urbane și rurale”, inclusiv în fruntea orașelor de reședință a celor trei județe, a unor personalități cunoscute pentru implicarea lor benefică în viața publică locală. Un exemplu îl constituie, în acest sens, primarii orașului Sfântu Gheorghe din perioada interbelică, în rândul cărora s-au aflat nume precum: dr. Zaharie Crişan (1920 – 1922), dr. Izidor Rauca -Răuceanu (1922 – 1926, 1927 -1928), dr. Gyarfas Albert (1928 – 1929), Victor Maiorescu (1932 – 1933), dr. Vasile Stanciu (1934 – 1937), dr. Nicolae Crăciun (1938 – 1940).
Administrația publică locală era sprijinită de deputații și senatorii aleși de electoratul din cele trei județe. În Camera Deputaților, de remarcat prezenţa unor cunoscuţi politicieni români din perioada interbelică, pe listele electorale din județele menționate, după cum urmează: în Treiscaune: fostul prim ministru Constantin Argetoianu, foştii miniştrii şi secretari de stat Constantin Angelescu, Constantin Bucşan şi Voicu Niţescu; în județul Ciuc: Virgil Cioflec, George Moroianu și Ştefan Bogdan; în județul Odorhei: Constantin Tănăsescu, Constantin Anghelescu și Costache Lupu. Adevăraţi lideri locali ai populaţiei româneşti din aceeaşi perioadă de consolidare a Marii Uniri erau: în județul Treiscaune: Ştefan Bogdan, Vicenţiu Rauca-Răuceanu, Alexandru Iteanu, părintele protopop Aurel Nistor; în județul Ciuc: Octavian Codru Tăslăuanu, Vasile Urzică, Aurel Ţeţu, Gheorghe Cerbu; în județul Odorhei: pr. Ioan Popa, Mihai Constantinescu, Virgil Solomon. Dintre reprezentanții populaţiei maghiare în Parlamentul României Mari erau: baronul Szentkeresztely Bela (Treiscaune), Pal Gabor, Laslo Dezideriu şi Iosif Willer din Ciuc și Bethlen Gheorghe și Looar Francisc din Odorhei. Lista senatorilor cuprinde alți importanți lideri locali precum: Ghiță Popp, Aurel Țețu, Miron Crețu ș.a.
În îndeplinirea unor înalte demnități publice în statul român, nu au uitat locurile natale patriarhul Elie Miron Cristea, Regent și Prim-Ministru al României, și miniștrii Ghiță Popp, Octavian Codru Tăslăuanu și Nicolae Colan.(va urma)
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
Dr. Ana DOBREANU
Prof. Florentina TEACĂ
