Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Senat, Gabriela Creţu, a afirmat luni, la reuniunea preşedinţilor Conferinţei Organelor Specializate în Afaceri Comunitare şi Europene, că nu există reţete pentru coeziune şi convergenţă, iar atingerea acestor obiective depinde de factori naţionali, comunitari, dar şi globali.
„Noi trebuie să înţelegem că nu există reţete pentru coeziune şi convergenţă, că atingerea acestui obiectiv depinde de mulţi factori. Depinde, o dată, de ceea ce facem noi în ţările noastre şi putem face prin noi înşine, depinde de ceea ce se întâmplă la nivel comunitar, dar depinde şi de cadrul global. (…) Noi trebuie să vedem întregul şi să facem o bună diagnoză a acestuia. Suntem în situaţia în care la nivel comunitar avem la dispoziţie trei categorii de instrumente pentru intervenţie: instrumentele financiare, bugetul, reglementările şi coordonarea politicilor. În ce stare suntem? Coordonarea politicilor – trebuie să acceptăm că este slabă. Semestrul european nu funcţionează nici pe departe aşa cum a fost imaginat la început”, a precizat ea, la concluziile dezbaterii.
Gabriela Creţu a menţionat că reglementările europene pot, la rândul lor, să fie „contradictorii”, existând unele care stimulează coeziunea şi altele care o subminează.
„E un reproş pe care noi în scris l-am trimis Comisiei Europene, diferitelor direcţii, pentru că nu se coordonează ele însele între ele. Direcţia Employment vine cu propuneri care stimulează creşterea coeziunii, iar o altă direcţie face propuneri legislative în sens invers. Şi atunci nu mai putem controla, nu mai ştim cine controlează rezultatele procesului. Cât despre intervenţia financiară, bugetul este inclusiv pentru a asigura echilibrul macroeconomic mult prea redus. Şi el este redus pentru că încă noi trăim într-o iluzie, din păcate – toate parlamentele naţionale şi toate statele – că vom putea rezolva lucrurile prin noi înşine, acasă, şi că nu e cazul să transferăm mai mulţi bani la Bruxelles, ca să fie utilizaţi pentru soluţionarea problemelor comune”, a declarat preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Senat.
În acest context, ea a pledat pentru o schimbare a modului de abordare în ce priveşte indicatorii economici în economia europeană.
„În contextul în care cea mai mare realizare – şi e aproape realizată – a UE a fost piaţa internă, deci o economie fără graniţe, în care circulă oamenii, mărfurile, capitalurile, noi avem încă ideea că funcţionăm cu graniţe. Inclusiv indicatorii pe care îi folosim şi comparaţiile pe care le facem utilizează referinţe naţionale. Utilizăm indicatori naţionali într-o economie europeană şi ne păcălim pe noi înşine în multe aspecte ale evaluărilor pe care le facem. Din punctul acesta de vedere este extraordinar de important ca noi să încercăm să schimbăm cumva modul de abordare. Business as usual – it doesn’t work. Pentru că încă gândim – şi suntem tentaţi să o facem – mai ales când sunt alegeri naţionale, în termenii unei economii care nu mai există, care are multe modificări. Din acest punct de vedere pot să spun că reuniunile noastre sunt extrem de utile, deoarece – ca să atingem obiectivele – noi necesităm coordonare, cooperare, pentru că e provocator să atingi asemenea obiective care depind nu doar de voinţa unui guvern sau a Comisiei Europene, ci depind de foarte mulţi factori care trebuie să fie ei înşişi convergenţi”, a mai precizat ea.
AGERPRES
