O echipă formată din şapte sociologi a cules date socio-economice din cele 28 de comunităţi din jurul Sitului Natura 2000 Munţii Făgăraş şi a identificat soluţii privind dezvoltarea zonei, fundamentând ştiinţific faptul că afacerile care s-ar derula în zona ariilor protejate pot genera beneficii atât pentru localnici, cât şi pentru natură. Cu ajutorul unei echipe de filmare de la Ateles Films Olanda a fost realizat un videoclip despre păstrarea zonelor vaste de sălbăticie din Munţii Făgăraş şi dezvoltarea umană. . .
Toate acestea s-au derulat în cadrul proiectului „Studiul potenţialului economic şi ecologic al iniţiativelor economice bazate pe conservare pentru îmbunătăţirea economiei locale, a serviciilor ecosistemelor şi biodiversităţii, în Situl Natura 2000 Munţii Făgăraş”, derulat în perioada mai 2015-iulie 2016, de către Fundaţia Conservation Carpathia Braşov (FCC), în cadrul programului ROO2 Biodiversitate şi servicii ale ecosistemelor, cu finanţare prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, (SEE) 2009-2014, rezultatele proiectului fiind prezentate joi, la sediul Prefecturii.
„Fundaţia Conservation Carpathia Braşov (FCC), vrea să devină un partener activ în promovarea unei economii verzi în jurul Munţilor Făgăraş, iar acum facem primii paşi. Suntem convinşi că vor fi iniţiative bune, dar ştim că lucrurile nu vor fi simple şi că va fi un proces de lungă durată. În acest proiect am plecat de la ideea că zonele protejate din România nu se bucură de un succes în rândul localnicilor, dacă pot să spun acest lucru, pentru că sunt anumite restricţii (…), dar nu asta este important. Oamenii nu văd beneficiile directe din aceste arii protejate, cu toate că sunt chiar multe. Noi am dorit prin acest proiect să creăm şi să fundamentăm ştiinţific faptul că afacerile care s-ar dezvolta în zona ariilor protejate pot genera beneficii atât pentru localnici, dar şi pentru aria protejată”, a declarat Daniel Bucur, managerul proiectului.
El a adăugat că ar fi vorba de peste 500.000 de persoane din comunităţile din jurul Munţilor Făgăraş care ar beneficia de o serie de facilităţi cum ar fi valorificarea fructelor de pădure, o serie de activităţi de plantare, întreţinere şi dezvoltare a fondului forestier, numeroase activităţi turistice şi multe altele.
„Dezvoltând afaceri verzi, comunităţile locale pot avea beneficii pe termen lung, atât sociale, cât şi economice, iar impactul negativ asupra mediului ar fi mult diminuat”, a explicat managerul de proiect.
Prefectul de Braşov, Ciprian Băncilă, a afirmat că această iniţiativă vine în ajutorul instituţiilor publice implicate în protecţia mediului având în vedere că permite o schimbare de optică la nivelul comunităţilor de pe raza ariilor protejate vizate.
„Locuitorii încep să înţeleagă că existenţa unor areale de o mare valoare naturală reprezintă o oportunitate ce trebuie valorificată, nu doar o sursă de impunere a unor restricţii ce le limitează libertatea de acţiune. Sperăm ca acest model să fie preluat la nivelul întregului judeţ, având în vedere că Braşovul se bucură de un patrimoniu natural inestimabil, ce trebuie pus în valoare şi care poate aduce importante beneficii economice comunităţilor”, a subliniat prefectul.
Conservation entreprises sau afacerile „verzi” sunt acele iniţiative economice care folosesc cu precădere resursele regenerabile, sunt conduse de localnici, crează locuri de muncă în zonă, şi, mai ales, susţin biodiversitatea.
„Munţii Făgăraş, în vastitatea lor, sălbăticia şi frumuseţea lor, ar putea deveni o zonă de vizitare unică în Europa. Ar putea fi Yellowstone-ul Europei, pentru că nici o altă locaţie de pe continentul nostru nu se compară cu biodiversitatea Munţilor Făgăraş”, a precizat Christoph Promberger, director executiv Fundaţia Conservation Carpathia Braşov (FCC).
FCC este un ONG românesc, fondat în anul 2009, cu scopul de a opri tăierile ilegale de pădure şi de a conserva o suprafaţă mare a suprafeţelor forestiere din Carpaţi, sub forma unei zone complet protejate, pentru generaţiile viitoare. Printre realizările FCC se numără: 17.000 de ha de păduri şi păşuni alpine cumpărate pentru conservare, 15 km de şanţuri de eroziune refăcute, 750.000 de puieţi plantaţi, aproximativ 300 de ha reîmpădurite, două milioane de euro investite în refacerea ecosistemelor.
AGERPRES
