Se spune că omul face arta din iubire şi simţire. Existenţa a însemnat o permanentă confruntare cu sine şi cu lumea înconjurătoare. Artiştii s-au preocupat cu unele teme subiective, dar şi de acele trăiri de o largă generalitate, evocând frumuseţile naturii, starea fiinţei umane, iubirea, elanul, demnitatea, nobleţea. Devin deseori subtili analişti ai psihologiei umane. Prin eliminarea detaliilor, formele primesc consistenţă şi solidaritate, echivalând în vitalitate cu cele mai izbutite pânze…
Ne punem întrebarea dacă în zilele noastre modernitatea artistică mai este percepută de iubitorii frumosului. Ambiţia de a fi modern începe cu dorinţa de a comunica un mesaj artistic modern. Tablourile expuse se pot transforma într-o perpetuă mulţumire pentru lumina ochilor. M-a preocupat întotdeauna felul cum pictorii înşişi îşi prezintă lucrările. E un gest în care se îmbină mândria, risipa şi sensibilitatea, proporţia acestor trei elemente fiind diferită de la un artist la altul.
Vreau să cred că opera de artă nu este un interlocutor în sine, mai degrabă ea este un mijlocitor, o punte de comunicare. Ea poartă către cei din jur nevoia de adevăr şi de bucurie a celui care a plăsmuit-o. Ştim prea bine că nu orice operă poate fi înţeleasă dintr-o dată, dar adevărat este şi faptul că opera trebuie să fie deschisă înţelegerii, să-l atragă pe interlocutorul ei pentru a o înţelege.Vom încerca să trecem la ,,profilarea” oaspeţilor care ne-au onorat cu ,,darurile” lor artistice.
Florina Breazu din Chişinău (Rep.Moldova) o adevărată creatoare culturală, cu o experienţă, şlefuită la centrele artistice din Chişinău, Cluj, Iaşi şi Bucureşti. În perioada 2002-2006 a făcut doctoratul la Centrul Studiul Artelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, iar din 2014 este doctorandă la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Vorbim la dânsa de acea pasiune a reprezentării imaterialului. Albul şi albastrul, culorile preferate te atrag şi te poartă spre frumuseţile naturii, peisajul te invită astfel să-l îmbrăţişezi şi să rămâi locului. Autoarea a avut numeroase expoziţii personale la Chişinău, Bucureşti, Bruxelles, Ploieşti, Reghin, Sibiu, Iaşi, Strasbourg, Havana, Moscova.
Mircia Dumitresu dr. graficianul, pictorul şi sculptorul, membru U.A.P. atât de cunoscut harghitenilor, prin frecventa prezenţă, de-a lungul anilor la Tabăra de creaţie ,,Prietenia” din Lăzarea. Cu ani în urmă ne-a onorat şi cu o expoziţie personală la Miercura Ciuc. La sfârşit de august 1990 am făcut un interviu cu distinsul prieten care poartă titlul Să ne apropiem cu grijă şi respect de valorile noastre culturale. Materialul a fost inclus şi în cartea mea De veghe la izvoare (2001).
Budaházi Tibor (HU) – Munkácsy dijas (onorat cu acest premiu). A trebuit să străbat un drum lung până am obţinut această distincţie…ni se destăinuia. Am crezut că pe acest drum te poţi rătăci dar şi să ajungi la destinaţie dacă şti să-l parcurgi. Sunt tipul încercărilor (kisérletező tipus vagyok). Sok mindent kipróbáltam (am încercat multe). Îmi place să studiez materia (cu amănuntul) şi după ce l-am înţeles începe alkotás /creaţia.
Inga Edu artist plastic din Rep. Moldova realizează pictură de şevalet în tehnica ulei pe pânză şi grafică, tehnica pastel. Temele abordate sunt din natură. Artist plastic contemporan care locuieşte şi activează în Chişinău a fost invitată şi a participat la tabara de artă în România. S-a implicat în proiecte desfăşurate pe ambele maluri ale Prutului. A primit o distincţie din partea Centrului Cultural UNESCO ,,Mihai Eminescu” pentru promovarea artei.
Csaba Fazakas (Austria) artist plastic. Studiile le-a început la Tg. Mureş. Încă în clasele primare şi-a însuşit arta plastică, grafica şi arta ceramică. La finele anului 1970 la Bucureşti îl cunoaşte pe Mircia Dumitrescu. 1990–92 se stabileşte în Austria. Artist foarte talentat şi un prieten deosebit. Un adevărat artist, inteligent (în vorbă şi în faptă artistică). Cred că de vreo 40 de ani expune. A vernisat expoziţii de grup şi personale – Bucureşti, Budapesta, Viena, Tokio.
Kentelki Gábor (RO) Ce face pe timp de pandemie, în stare de distanţare socială un student la arte plastice…Născut la Târgu Mureş în 1988. În 2017 a absolvit Liceul Vocaţional de Artă din Tg. Mureş, Secţia pictură. A continuat studiile la Univ. Naţională de Arte din Bucureşti –departamentul de pictură. Din 2014 participă la tabere de arte şi la expoziţii de grup în diferite zone ale ţării. Prima expoziţie personală –Tg. Mureş în 2017, în 2019 prima expoziţie personală la Bucureşti.
Kántor József (HU) Artistul care a participat la Bienala de Grafică din Ţinutul Secuiesc care se bucură de o atenţie profesională şi prin prezenţa unor artişti din străinătate printre ei şi dânsul (Égi létra III, Scara cerului).
ChaRyong Ko (Coreea de Sud) în această vară este într-un pelerinaj în România, poposind şi pe meleagurile harghitene. Ne învită să-i vizionăm lucrările.
Orbán Anna-Mária artist textil. Lector univ. dr.- Bucureşti. A copilărit la Borsec. Aventura vieţii sale a devenit arta. Roxana Păsculescu a realizat un eseu din care reţinem că artista a avut o legătură cu o cultură exotică specială, de care spune că s-a îndrăgostit pur şi simplu. Este vorba de textilele coreene. A ilustrat cărţi cu lucrări minitextile ,,lacrimi textile” pe care le-a realizat cu o tehnică de cusătură coreană. Crede în reflexia lui Vladimir Ghika: ,,viaţa e frumoasă prin ceea ce este, mai frumoasă încă prin ceea ce ascunde şi mult mai frumoasă încă prin ceea ce dobândeşte.”
Botár László – Miercurea Ciuc. Plasticianul e un creator deschis spre spaţiile interioare şi greu explorabile ale misterului şi onirismului. Absolvent în 1984 al Secţiei de design a Institutului de Arte Plastice ,,Ion Andreescu” din Cluj. Din 1990 este membru al UAP din RO. Coordonator de arte vizuale la Centrul Cultural Judeţean Harghita. Face parte din ,,Asociation Internationale des Arts Plastique din Paris, din Breasla ,,Barabás Miklós” şi din Asociaţia Mondială a artiştilor Plastici Maghiari din Stockholm. Creaţiile le regăsim în expoziţii din ţară şi străinătate. Pentru el arta consituie tensiune, nu contemplaţie. Opţiunea pentru abstracţiune a artistului nu anulează referinţa sa la obiect ori fiinţă, ca o amintire a realului. Modernul din el caută să privească deodată ideile şi sentimentele. Botár László. a devenit pentru mulţi admiratori acel veşmânt în care ne îmbrăcăm sufletele cu frumuseţe, iubire şi adevăr.
Dr. Nicolae Bucur, critic de artă
