Proiectul de ordonanță privind aplicarea unei taxe diferențiate pe tona de deșeu depozitată la groapa de gunoi va fi prezentat săptămâna viitoare în ședința de Guvern, a declarat, miercuri, Mihaela Frăsineanu, director general al Direcției Generale Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase din Ministerul Mediului.
„Ca instrument economic, taxa la depozitare este foarte benefică atâta timp cât știm cum anume să o implementăm și cum anume să o folosim, astfel încât ea să nu creeze blocaje și să nu devină o povară pentru unii sau pentru alții dintre actorii implicați pe lanțul de gestionare a deșeurilor. Ceea ce sunt delegată să vă comunic astăzi, aici, este faptul că, săptămâna viitoare, Ordonanța de Urgență de completare și modificare a Ordonanței 196 privind protecția mediului va fi prezentată în ședința de Guvern. În acest document, taxa la depozitare va fi înlocuită de o contribuție sau penalitate pentru neîndeplinirea unor indicatori de performanță pentru fiecare dintre cei care trebuie să gestioneze pe domeniul de competență și de interes o anumită parte din acțiunile legate de managementul deșeurilor. Am analizat foarte mult, am primit foarte multe puncte de vedere și noi credem că am luat cea mai bună decizie, astfel încât, într-adevăr, acest instrument economic să stimuleze reciclarea”, a subliniat Frăsineanu, într-o conferință de specialitate.
În altă ordine de idei, oficialul Ministerului Mediului a menționat că, în perioada următoare, va fi finalizat un draft al Planului Național de Gestionare a Deșeurilor.
„Ne apropiem de finalizarea primului draft al Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, prin care încercăm să ne planificăm măsurile și acțiunile, precum și necesitățile de finanțare pentru perioada cuprinsă între 2017, când sper să avem aprobat acest plan, și 2020, cu prelungire până în 2025. În momentul în care va fi finalizat primul draft, va începe derularea procedurii SEA (procedură de evaluare strategică de mediu — n. r.) și dorim să vă invităm pe toți cei care sunteți interesați să participați în mod activ pe parcursul celor șase luni de dezbatere publică și de întocmire a raportului de mediu, astfel încât, în momentul în care acest Plan Național va fi adoptat, să ajute pe absolut toată lumea și să nu mai existe probleme nici în ceea ce privește implementarea lui, nici în ceea ce privește implementarea măsurilor sau a acțiunilor cuprinse. Ceea ce vreau să vă spun este că acest plan va conține, spre deosebire de planul anterior, și un capitol de guvernanță locală în care vor fi specificate foarte clar atribuțiile și responsabilitățile fiecăruia dintre factorii implicați în managementul deșeurilor în România și un plan de monitorizare a îndeplinirii obiectivelor care sunt cuprinse în acest Plan de Gestionare a Deșeurilor”, a spus reprezentantul ministerului.
Începând cu 1 ianuarie 2017, operatorii de salubritate din România care depozitează deșeuri la groapa de gunoi plătesc o taxă de 80 de lei pentru fiecare tonă depusă.
La jumătatea lunii ianuarie a acestui an, ministrul Mediului, Daniel Constantin, a declarat că taxa de 80 de lei pe tona de deșeu depozitat la groapa de gunoi se va plăti diferențiat de către operatorii de salubritate și se va aplica la diferența dintre ținta de valorificare pe care și-au propus-o și ceea ce au realizat efectiv.
În timp ce OUG 31/2013 reglementa taxarea progresivă a depozitării, începând cu 50 lei/tonă din 2014, 80 de lei/tonă din 2015 și 120 lei/tonă, cu începere din 2016, Legea 384 introduce creșterea taxei la 80 de lei/tonă din 2017, respectiv la 120 de lei/tonă, abia din 2018.
România ar fi trebuit să introducă o taxă pe deșeuri la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei pe fiecare tonă, începând din ianuarie 2016, iar banii obținuți urmau să ajungă la Fondul pentru Mediu.
Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie, să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozite municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Măsuri similare au fost adoptate deja împotriva altor șase state membre, respectiv Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia și Slovacia, iar Curtea Europeană de Justiție a emis hotărâri care condamnă Bulgaria, Cipru și Spania.
CE precizează că, în pofida avertismentelor anterioare, România nu a reușit să ia măsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, așa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligată să închidă sau să reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009.
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligațiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită la 1,740 milioane de euro, cât și a unor penalități achitate periodic și cuprinse între 2.000 și 124.000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014.
România trebuie să respecte 36 de condiționalități ex-ante față de Comisia Europeană, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiționalităților poate duce la suspendarea integrală sau parțială a plăților aferente programelor operaționale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiționalități.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plastic și sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri ne-periculoase provenite din activități de construcție și demolări, 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională.
De asemenea, România va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deșeuri electronice de 4 kg/locuitor și să colecteze separat bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.
AGERPRES
