Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, ce reuneşte 44 de organizaţii nonguvernamentale din cele trei judeţe, a dat joi publicităţii o „notă de fundamentare” privind respectarea prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale, prin care arată că minorităţile naţionale din România se bucură de toate drepturile stipulate în acest document.
Nota a fost tradusă în limbile engleză şi franceză şi tipărită sub forma unei broşuri, cu scopul de a fi pusă la dispoziţia participanţilor la Conferinţa internaţională „Utilizarea limbilor în administraţiile locale şi regionale” organizată joi, la Balvanyos de către Comisia de Guvernanţă a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale a Consiliului Europei, la invitaţia Consiliului Judeţean Covasna.
În material se arată, printre altele, că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş există cadrul legislativ şi instituţional care garantează folosirea oral sau/şi în scris a limbii maghiare în viaţa publică sau în viaţa privată, cu menţiunea că „drepturile sunt individuale, după cum se statuează în toate documentele internaţionale”.
De asemenea, este asigurată folosirea de către autorităţile publice locale a limbii maghiare în dezbaterile din şedinţele consiliilor, cetăţenii de etnie maghiară pot prezenta cereri orale sau scrise şi primesc răspunsuri în limba lor maternă, există forme şi mijloace adecvate de predare şi studiere a limbii maghiare de la învăţământul preşcolar, primar, secundar, tehnic şi vocaţional la învăţământul universitar.
Potrivit acestuia, limba şi cultura maghiară „sunt promovate cu succes” în instituţiile şi asociaţiile culturale care funcţionează în zonă, iar în instanţele judecătoreşti din cele două judeţe, limba maghiară poate fi folosită în justiţie, garantându-se tuturor părţilor şi martorilor din procese dreptul de a folosi /a se exprima în limba lor maternă.
„În aceste condiţii, este asigurată, pe deplin, participarea reprezentanţilor minorităţii maghiare (numeric majoritară pe plan local) la luarea deciziilor ce privesc comunitatea din care fac parte, fie că este vorba despre învăţământ, folosirea limbii în administraţie, mass-media sau cultură; în localităţile în care ponderea minorităţii maghiare depăşeşte un procent de 20 % din totalul populaţiei, există indicatoare bilingve de localitate şi firme bilingve la majoritatea instituţiilor de interes public”, se arată în documentul transmis AGERPRES.
În acelaşi timp, Forumul Civic a constatat o serie de aspecte care „contravin” prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale şi legislaţiei naţionale, arătând că sunt situaţii când „protecţia şi încurajarea limbii maghiare se face în detrimentul limbii oficiale române şi a necesităţii de a însuşi limba română”, în special de către tineri.
Potrivit sursei citate, există cazuri de „discriminare şi intoleranţă faţă de limba şi simbolurile româneşti”, numeroase manifestări culturale, ştiinţifice, civice se desfăşoară doar în limba maghiară, sunt editate din fonduri publice publicaţii sau afişe exclusiv în limba maghiară.
Conducerea Forumului semnalează, totodată, că au fost cazuri de condiţionare a participării la concursurile de ocupare a unor funcţii publice, altele decât cele prevăzute de lege, de cunoaşterea limbii maghiare, iar unele consilii locale, conduse de reprezentanţii formaţiunilor politice maghiare, procedează la „alocarea discriminatorie” a fondurilor pentru proiectele asociaţiilor culturale româneşti referitoare la promovarea istoriei, culturii şi limbii române.
„Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş apreciază că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş prevederile Cartei limbilor minoritare sau regionale sunt respectate integral, membrii comunităţii maghiare, numeric majoritare, bucurându-se de toate drepturile stipulate în legislaţia europeană, în unele cazuri, acestea devenind privilegii. În acelaşi timp, în judeţele Covasna şi Harghita, există situaţii în care membrii comunităţii româneşti, numeric minoritare, sunt discriminaţi şi nu beneficiază de aceleaşi drepturi, iar statutul limbii române, limba oficială a statului, nu este respectat”, concluzionează preşedintele Forumului, prof. univ.dr.av. Ioan Sabău Pop.
Conducerea Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei a anunţat joi, la Băile Balvanyos, că va întocmi un raport general privind maniera în care autorităţile locale şi regionale din ţările membre pun în aplicare Carta Europeană a Limbilor Regionale sau minoritar, adoptată în anul 1992 şi intrată în vigoare în 1998.
Acesta va fi finalizat peste aproximativ un an şi jumătate, timp în care se vor aduna informaţii din toate cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
