Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) solicită autorităţilor statului să ia măsuri ferme, inclusiv legislative, pentru sancţionarea fenomenului extremist maghiar, susţinând că în caz contrar ‘agresivitatea antiromânească’ în această zonă va creşte.
Conducerea FCRCHM afirmă, într-un comunicat de presă remis duminică AGERPRES, că atitudinea antiromânească a majorităţii politicienilor maghiari a dus la radicalizarea comunităţii maghiare, ajungându-se în situaţia ca românii din această zonă să fie bătuţi pentru că nu cunosc limba maghiară, ‘hăituţi’ de profesori fiindcă poartă bentiţă tricoloră sau amendaţi că flutură drapelul României în public.
‘În mod programatic cetăţenii români aparţinând minorităţii maghiare sunt educaţi de 23 de ani în spirit şovin, antiromânesc, antistatal prin şcoală, presă, prin aşa-zise manifestări culturale organizate de autorităţile publice locale controlate de UDMR. De cele mai multe ori, evenimentele publice organizate şi finanţate de autorităţile publice locale se constituie într-o platformă de propagandă antiromânească şi antistatală, pentru autonomia teritorială a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, sub denumirea inventată de artizanii marketingului hungarist de ţinut secuiesc. FCRCHM a atras atenţia consecvent asupra dublului discurs al liderilor UDMR, echilibrat la Bucureşti şi înfocat antiromânesc în teritoriu. Aceşti politicieni maghiari se constituie în modele pentru tinerii cetăţeni români de etnie maghiară’, se susţine în comunicat.
Conducerea Forumului aminteşte, printre altele, că liderii comunităţii maghiare, inclusiv cei ai UDMR, defilează ori sprijină instituţional organizaţii extremiste cum ar fi Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate sau Garda Maghiară. De asemenea, conducerea FCRCHM consideră că responsabili pentru ‘pierderea autorităţii statului’ asupra acestei zone sunt în primul rând guvernanţii României din ultimii 23 de ani care pentru sprijinul parlamentar al UDMR ‘au tranzacţionat autoritatea statului şi siguranţa naţională’. ‘Prefecţii, conducătorii Poliţiei, Jandarmeriei nu îndrăznesc să ia măsuri împotriva actelor nelegale şi antiromâneşti de frica repercusiunilor pe care le pot avea atunci când UDMR va cere Bucureştiului şi va obţine capul conducătorilor instituţiilor publice care îndrăznesc să se opună politicii segregaţioniste, a separatismului teritorial, îndrăznesc să ia măsuri de restabilire a autorităţii statale sau pentru respectarea Constituţiei şi legilor ţării, ori împotriva afacerilor unor lideri locali care se bucură de imunitate etnică (…) Această situaţie ne face să opinăm că agresivitatea antiromânească în zonă va creşte, pretenţiile extremiştilor maghiari vor fi tot mai consistente şi cu tot mai multe şi de neînlăturat consecinţe negative pentru ţară’, se afirmă în comunicat.
Liderii Forumului apreciază că descentralizarea va accentua ‘starea de disoluţie statală’ din Transilvania şi fac un apel ca structurile Ministerului Afacerilor Interne să rămână sub autoritatea statului român, pentru că în caz contrar acestea se vor transforma în ‘miliţii ale extremiştilor maghiari din fruntea consiliilor judeţene sau a primăriilor locale’.
FCRCHM cere măsuri ‘concrete şi ferme’ pentru normalizarea ‘situaţiei tot mai conflictuale’ din Covasna şi Harghita, sancţionarea pe cale legislativă a fenomenului extremist maghiar, inclusiv prin blocarea accesului în funcţii şi demnităţi publice a extremiştilor, şi face un apel la partidele româneşti să nu mai accepte UDMR ca partener la guvernare până când aceasta nu se va reforma şi nu va renunţa la ‘pretenţiile hungariste’.
Comunicatul de presă al Forumului vine după ce un bărbat din Sfântu Gheorghe a fost bătut pe stradă în noaptea de Revelion de un grup de tineri pentru că nu cunoaşte limba maghiară, iar altul a fost amendat de Poliţia locală din Sfântu Gheorghe cu 500 de lei pentru că de Ziua Naţională a României s-a urcat pe o scenă din centrul oraşului, pregătită pentru un alt eveniment, şi a fluturat drapelul naţional.
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş reuneşte peste 25 de organizaţii, asociaţii, ligi şi fundaţii din cele trei judeţe, iar preşedintele de onoare este Arhiepiscopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, Ioan Selejan.
AGERPRES/Oana Mălina Negrea
