Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş contestă proiectul de hotărâre privind steagul municipiului Sfântu Gheorghe, aflat în dezbatere publică, pe considerentul că este reprezentativ doar pentru comunitatea maghiară, nu şi pentru românii care constituie aproape 25% din totalul populaţiei oraşului.
. .
Conducerea Forumului Civic a adresat luni un memoriu Consiliului local municipal în care arată că toate cele trei modele de steaguri propuse au un „caracter pur etnic maghiar” şi cere includerea unor simboluri heraldice reprezentative pentru comunitatea românească, precum un vestigiu dacic ori o monedă romană dintre numeroasele descoperite de-a lungul timpului pe teritoriul municipiului Sfântu Gheorghe.
„De-a lungul istoriei, deşi majoritari, românii din Transilvania au fost consideraţi naţiune tolerată secole la rând. În raport cu naţiunile privilegiate, românilor transilvăneni li s-a refuzat, prin constituţiile medievale, dreptul de a avea reprezentanţi în Dietă, dreptul de a construi biserici de piatră, dreptul de a fi prezenţi în heraldica locală sau regională sau a principatului transilvan (…) Desigur că vechimea are valoarea ei incontestabilă într-un muzeu, dar nu ca argument pentru crearea de însemne oficiale locale actuale, pentru continuarea unui statut de excludere (…) a românilor (…) Considerăm că heraldica trebuie să reflecte în mod european si modern contemporaneitatea, apartenenţa acestor teritorii la Statul Român şi dreptul românilor de a fi reprezentaţi în heraldica locală”, se arată în documentul citat, remis ieri AGERPRES.
Cele trei modele de steag supuse dezbaterii publice reprezintă stema oraşului pe un fundal albastru-auriu, cele două culori fiind identice cu cele ale steagului secuiesc. Singurele diferenţe între cele trei modele o reprezintă inscripţia Christus Spes Mea (Hristos este speranţa mea – n.r), preluată de pe sigiliul oraşului din anul 1509, care în prima variantă lipseşte, în a doua este postată în partea inferioară, iar în a treia în partea superioară a steagului.
Pentru a putea fi folosit în mod oficial, steagul municipiului va trebui aprobat de Consiliul local, iar ulterior de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Forumul Civic, care reuneşte mai multe organizaţii nonguvernamentale româneşti din cele trei judeţe, a contestat în urmă cu câteva luni şi steagul judeţului Covasna şi a cerut conducerii MDRAP să dea aviz negativ, invocând acelaşi motiv, respectiv faptul că nu conţine niciun element reprezentativ pentru comunitatea românească, fiind „o variaţiune a aşa-zisului steag secuiesc”.
Drapelul votat de Consiliul Judeţean în luna iulie conţine elemente heraldice identice cu ale controversatei steme a judeţului, stemă aproape similară cu cea a fostului judeţ Haromszek (Trei Scaune), actualul Covasna, de pe vremea Imperiului austro-ungar, care a fost folosită şi în perioada interbelică, postate pe un fundal albastru-auriu.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
