…Uşor, uşor, aproape pe neobservate am ajuns la finalul Stagiunii 2015-2016 la Opera din Braşov. Continuându–se o interesantă tradiţie privitoare la . . prezentarea capodoperei verdiene „Traviata” atât la Deschiderea, cât şi la Închiderea ciclului de spectacole din sezonul regulat, la finalul acestei săptămâni spectatorii vor putea urmări din nou o reprezentaţie de excepţie.
Ca atare, sâmbăta 25 iunie 2016, de la ora 18.30, într–o distribuţie cu nume consacrate şi iubite, se va derula povestea dramatică de dragoste a tinerei Violetta Valéry.
Capodoperă nemuritoare
Iubitorii genului, dar şi publicul mai puţin avizat sunt la curent cu story-ul capodoperei muzicale compuse de titanul Giuseppe Verdi, pe libretul în limba italiană al lui Francesco Maria Piave. Este o operă în trei acte ce a avut ca sursă de inspiraţie nu mai puţin vestitul roman „Dama cu camelii”, a lui Alexandre Dumas fiul.
Premiera spectacolului a avut loc la „Teatro La Fenice” din Veneția, în data de 6 martie 1853, dar – în mod surpinzător – nu a avut succes de prima dată, din pricina unei distribuţii neinspirate. Abia ulterior s-a impus, devenind una dintre cele mai cântate creaţii de operă din repertoriul mondial.
Referindu-ne punctual la ultima reprezentaţie a Operi braşovene din actuala Stagiune, să spunem că va fi din nou aşteptată cu interes, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată, urmând ca Orchestra să evolueze de această dată sub conducerea unui muzician tânăr şi talentat din Austria, Giuseppe Montesano.
Născut în 1982 la Torino, Giuseppe Montesano studiază la Conservatorul „G. Verdi”. Urmează cursuri de dirijor orchestră și master-class-uri cu Salvador Mas Conder, Donato Renzetti, Julius Kalmar, Romolo Gessi și Dominique Rouits, precum și de dirijor de cor cu Peter Neumann, Marco Berrini, Carlo Pavese, Krijn Koetsveld şi Markus Utz. În prezent, aprofundează arta dirijoratului la Viena sub îndrumarea prof. Georg Mark.
A dirijat pentru spectacole de operă, operetă şi concerte în Austria, Germania, Italia și Statele Unite ale Americii. Din luna mai 2009 este dirijor principal al „Metropolitan KammerorchesterW din Viena. Pe lângă aceasta, este dirijor al Ansamblurilor „Amerling Chor”, „Vet.Med.Chor” şi „InCanto Vocale”. Totodată, studiază muzicologia şi filozofia la Universitatea din Viena.
Să mai spunem că regia spectacolului îi aparţine unui clasic al genului, regretatul maestru Dimitrie Tăbăcaru, iar scenografia este semnată de Rodica Garştea.
Gânduri la final
„Având respectabila vârstă de 163 de ani, opera « Traviata» ne încântă şi emoţionează şi astăzi, ne-a declarat directorul instituţiei braşovene, pianistul Ovidiu Mezei. Povestea tragică de dragoste dintre Alfredo și Violetta a impresionat multe generaţii, iar muzica divină a lui Verdi ne face să vibrăm de fiecare dată când o ascultăm. După o Stagiune cu multe reuşite, cu spectacole diverse de operă, operetă şi balet, două Festivaluri prestigioase, reprezentaţii speciale pentru copii, Recitalul săptămânal de la ora 5 şi alte programe, putem trage cortina peste actuala Stagiune, considerând că am izbutit să satisfacem exigenţele numerosului nostru public. Sălile mereu pline şi aplauzele frenetice ale spectatorilor după fiecare act şi număr de virtuozitate, florile dăruite soliştilor performanţi, ovaţiile din final au reprezentat un barometru al călităţii, confirmarea faptului că ne-am făcut datoria! ”
Chiar dacă este ultra-cunoscută, „Traviata”, una dintre cele mai celebre creaţii ale genului liric muzical, va încântă din nou sâmbătă publicul venit să-şi ia „La revedere” pentru aproape trei luni de la minunatul colectiv al Operei din Braşov.
O dramă profundă
Dar iată, prezentat condensat, subiectul operei. Un grup de aristocrați veseli și domnişoare se întâlnesc pentru a se distra încă o noapte, cu muzică, şampanie, dans, flirturi şi intrigi. Novice, un tânăr artist plastic, Alfredo Germont se lasă prezentat de prietenul său Gastone cu intenția de a o cunoaște personal pe frumoasa şi cocheta Violetta, stăpâna casei. Petrecerea continuă în salonul alăturat, invitații merg să danseze, dar un acces de tuse o împiedică pe gazdă să-i urmeze, fiind sprijinită de Alfredo, care este puţin contrariat. Ecoul muzicii de vals ajunge până în centrul scenei, servind drept fundal al conversației amoroase a celor doi. Prinşi în tumultul petrecerii pe cale să se termine, cei doi își dau întâlnire a doua zi. Mijesc zorile, iar Violetta, rămasă singură, meditează tulburată la efectul produs asupra ei de vorbele tânărului înamorat Alfredo.
…Dar povestea de amor ia amploare. Cei doi alcătuiesc un cuplu şi trăiesc fericiți la țară, în apropiere de Paris. Aflând de la camerista Annina că Violetta și-a vândut bijuteriile pentru acoperirea cheltuielilor necesare întreținerii conacului, Alfredo pleacă în grabă la Paris, să procure bani. Cât timp e plecat apare tatăl lui, Giorgio Germont, care îi cere Violettei să-l părăsească pe Alfredo, deoarece logodnicul fiicei sale nu este de acord cu această „legătură imorală”. După o grea luptă sufletească, Violetta hotărăște să renunțe la iubirea sa și pleacă la Paris, lăsând o scrisoare prin care comunică, aparent inexplicabil, hotărârea de a se întoarce la viața de petreceri. Revenind, Alfredo nu se lasă convins de rugămințile tatălui său de a se întoarce acasă, în sânul familiei. Găsind însă pe masă o invitație de la Flora, pleacă în fugă spre Paris, unde știe că o va găsi pe Violetta.
…Are loc un bal grandios în casa Florei Bervoix. Printre alți invitați, la masa de joc se află și Alfredo. Intră Violetta la braț cu baronul Douphol. Între baron și Alfredo izbucnește o ceartă, ce tinde spre duel. Violetta îl imploră să nu-și riște viața. Alfredo este de acord, cu condiția ca Violetta să se întoarcă la el. Ținându-și promisiunea făcută lui Giorgio Germont, Violetta îi mărturisește lui Alfredo că îl iubește pe Douphol. Într-un acces de furie, Alfredo o jignește și este provocat la duel de către baron.
…Părăsită de toți prietenii, bolnavă foarte grav, ajunsă în pragul mizeriei, Violetta zace pe patul de suferință. Doar Annina și doctorul Grenvil, rămași credincioși, caută să-i dea curaj. Pe neașteptate apare Alfredo, care a aflat între timp adevărata cauză a despărțirii lor și s-a convins de nevinovăția Violettei. Din nou, cei doi tineri țes planuri pentru o viață fericită. Sosește și bătrânul Germont care, prețuind noblețea sufletească a Violettei, este acum de acord cu căsătoria lor. Dar, totul este prea târziu! Boala necruțătoare nu iartă și Violetta se stinge în brațele lui Alfredo, pe care l-a iubit atât de mult…
Spectacol de referinţă
Într-un decor expresiv, gândit inspirit ca de fiecare dată de talentata scenografă Rodica Garştea, care a realizat şi costumele, vor evolua câteva dintre vedetele îndrăgite ale Operei braşovene.
În rolul principal apare din nou soprana Cristina Radu, o prezenţă graţioasă şi o voce minunată. Şefă de promoţie la terminarea facultăţii din cadrul Universității Naționale de Muzică București, dr. Cristina Radu a susţinut în peste un deceniu de carieră o bogată activitate concertistică în țară și peste hotare. Rolul Violettei i-a oferit şansa de a demonstra de fiecare dată calităţile sale vocale remercabile şi ştiinţa jocului actoricesc.
Alături de ea vor cânta şi alţi interpreţi valoroşi, precum îndrăgitul tenor Liviu Iftene (în rolul Alfredo Germont), tânăr solist ce a demonstrat că are o disponibilitate deosebită pentru roluri dintre cele mai diverse, de asemenea, preţuitul bariton Adrian Mărcan (Giorgio Germont), febleţea publicului. Pe afiş figurează şi Cristina Roșu – debut (Flora Bervoix), Sonia Hazarian (Annina), Claudiu Bugnar (Gastone), Nicolae Zaharia (Baronul Duphol), Paul Tomescu (Marchizul d’Obigny), Dan Popescu (Dr. Grenvil), Dan Ionescu (Majordomul), Irinel Felea (Grădinarul). Soliştii baletului sunt Anca Branea și Adrian Scriminț.
O stagiune reuşită, care se încheie sâmbătă
…Cu această reprezentaţie clasică se încheie o Stagiune valoroasă, apreciată de numerosul public ce a umplut săptămână de săptămână cocheta sală a Operei de pe strada Bisericii Române din Braşov. Spectatorii se vor despărţi cu greu de favoriţii lor, urmând să revină nerăbdători în septembrie pentru a-şi umple din nou sufletul cu artă adevărată, asistând la spectacolele de ţinută, oferite de aceşti minunaţi artişti.
Artişti tot unul şi unul…
Pe lângă interpreţii locali, au evoluat în multe spectacole şi invitaţi de valoare. Unii artişti au devenit colaboratori permanenţi, adoptaţi cu dragoste de către publicul din zonă, amintind aici doar câţiva solişti: Cosmin Marcovici ( proaspăt numit director al Operei Naţionale din Iaşi), Cristian Bălăşescu (de la Opera Naţională Timişoara), Lucian Petrean, Marian Pop, Fülop Marton (de la Opera Naţională Cluj-Napoca), Ştefan Ignat (Bucureşti), balerinul şi maestrul coregraf Horaţiu Cherecheş (Constanţa) etc.
Protagonişti săptămână de săptămână au fost artiştii gazdă, nume intrate în conştiinţa publicului, amintind într-o ordine aleatorie doar pe câţiva: Valentina Mărgăraş, Anda Pop, Cristina Radu, Nicoleta Chirilă, Asineta Răducan, Gabriela Hazarian, Carmen Topciu, Maria Petcu Catrina, Cristina Roşu, Sonia Hazarian, precum şi pe soliştii Adrian Mărcan, Liviu Iftene, Mihai Irimia, Alexandru Aghenie, Valentin Marele, Lorand Cristian, Marian Reşte, Mugurel Oancea, actriţa Nora Vlad ş.a. De asemenea, să nu uităm contribuţia importantă a maestrele de balet Nermina Damian şi Ramona Mezei, care împreună cu soliştii Anca Branea, Iulia Coşeriu, Genoveva Breaz, Cristina Rotundu, Adrian Scriminţ, Dorin Mirea, şi ceilalţi balerini ne-au încântat în spectacolele lor.
Nu trebuie omis aportul covârşitor al directorului de scenă, distinsa regizoare dr. Anda Tăbăcaru Hogea, al valoroasei Orchestre a Operei, dirijată pe rând de Traian Ichim, Dorel Munteanu, Tiberiu Soare, Giuseppe Carannante (Italia), Ciprian Teodoraşcu, Adrian Morar, Cristian Oroşanu, dar şi al Corului ce a progresat extraordinar sub îndrumarea dirijorului Leonard Boga, ca şi de scenografiile şi costumele inspirate ale artistei plastice Rodica Garştea.
Vacanţă plăcută şi…meritată!
…Ce ar mai fi de adăugat? Doar că harul şi munca acestor oameni minunaţi sunt apreciate şi răsplătite de fiecare dată cu ropote de aplauze, semn că şi-au atins ţelul, ajungând la inima şi sufletul fanilor. Să-i mulţumim şi pe această cale colaboratoarei noastre de nădejde, colegei de breaslă Cecilia Toma, în prezent P.R. al Operei Braşov, care săptămână de săptămână şi ori de câte ori a fost nevoie, ne-a informat prompt, complet şi pertinent despre repertoriu, evenimente, spectacolele curente, celelalte activităţi ale prestigioasei instituţii culturale de sub Tâmpa.
000
În încheiere adresăm în numele vechiului şi statornicului partener media, cotidianul „Mesagerul de Covasna”, felicitări întregului colectiv şi vacanţă plăcută!
Horia C. Deliu
