Înainte de Revoluţie puţini români auziseră de „Valentine’s Day”, Ziua închinată Iubirii, omagiată în Occident pe data de 14 februarie. Darmite să o mai și sărbătorească!? Autoritățile vremii de la noi nu încurajau asemenea manifestări „cosmopolite”, plus că era vorba de un eveniment cu substrat religios dedicat Sf. Valentin – un personaj real care a trăit în secolul III, devenit martir şi venerat ulterior de creştinii romano–catolici din lumea întreagă.
Despre Dragobete, o varianta românească a Zeului Dragostei, lumea satului știa, totuși, destule lucruri, iar unii tineri chiar îl omagiau discret. Totuși, data de 24 februarie nu avea în popor semnificația și anvergura unei Sărbători populare. Tocmai de aceea este bine că în ultimii ani românii care iubesc tradițiile strămoșești l-au „redescoperit” pe Dragobete, deși a rămas mai puțin vestit decât celebrii săi fraţi ce protejează Iubirea, Eros şi Cupidon, prezenți din belșug în literatura universală.
Legenda spune că era fiul Babei Dochia, spiritualitatea populară socotindu-l un fel de Zeu al tinereţii, patron al dragostei şi al bunei dispoziţii. Eresurile povestesc despre Dragobete că fiind un fecior chipeș și puternic, cunoscut și sub denumirea de „Logodnicul păsărilor”, pentru că în vechile tradiții dacice el oficia nunta înaripatelor sălbatice.
La sate, în dimineață zilei de Dragobete, fetele și băieții porneau odinioară în căutarea ghioceilor, făceau buchețele pe care le așezau apoi la icoane și le foloseau pentru diferite descântece și farmece în dragoste. Pe înserat domnișoarele satului se plimbau agale prin „centru”, fiind admirate de pretendenți, care intrau timid în vorbă cu ele. Flăcăul acceptat avea să rămână prieten cu respectiva fată tot anul. Sărutul reprezenta în final legământul lor de dragoste, simbolizând totodată promisiunea unei fericiri îndelungate. Asupra cuplului se spune că veghea personajul misterios, ca atare a apărut și zicala precum că „Dragobetele sărută fetele”.
Este bine că Ziua Iubirii este omagiată „oficial” și pe meleagurile noastre.Tinerii români sunt încântați că au încă o Zi a Îndrăgostiților, prilej de a sărbători împreună cu cel (cea) iubit(a). Deși mai sunt cârcotași care spun că arhaicul Dragobete a devenit în ultimii ani la fel ca și „Valentine’s Day” mai mult un business pentru unitățile HORECA, iar media exagerează cu publicitatea. Uite însă că Ziua Iubirii la români a prins rădăcini și se amplfică an de an. Se pare că tot mai mulţi tineri din mediul urban ţin și ei să-l cinstească pe neaoşul Dragobete, care odinioară era sărbătorit doar în zona rurală. Ca atare, 24 februarie reprezintă o zi specială ce nu trebuie să pălească în faţă celebrei surori „Valentine’s Day”.
În acest context salutăm inițiativa Filarmonicii brașovene de a organiza o suită de manifestări artistice dedicate evenimentului sub genericul explicit „Zilele Dragobetelor”. Așa după cum ne-a precizat Iosif Trif, PR-ul instituției, va fi o suită de concerte cu tematică diversă, acoperind o paletă largă de genuri, de la muzica clasică la cea de film, de la folclor la sonorități de jazz, pop, disco, precum și o reprezentație pentru copii.
Concerte cu dedicație
Începînd de joi vor fi nu mai puțin de cinci concerte-spectacol dedicate Sărbătorii populare de Dragobete, toate în Sala Mare de la Patria. În 24 seara, de la ora 19:00 are loc un interesant Concert simfornic. Vineri, 25 februarie 2022, tot începând cu ora 19:00 este programat un Recital intitulat „Goodbye Again”, ce va cuprinde secvențe din coloanele sonore ale unor filme celebre. Vor performa la pian Horia Mihail, iar la violoncel Filip Papa. În program figurează J. Brahms: Sonata nr. 2 în Fa major pentru pian şi violoncel, op 99 și lucrări ale cunoscuților compozitori Ennio Morricone, Nino Rota, Astor Piazzolla, Vladimir Cosma, James Last, Mancini, Georges Delerue, Papp, Myers, Georges Auric.
Pe 26 februarie 2022, ora 10:30, cei mici sunt invitați să asiste la Spectacol dedicat lor ce are un titlu atractiv: „Magitot și cu Pașol fac magie-n cheia sol”. Își dau concursul pianista Mădălina Pașol și magicianul Magitot.
În aceeași zi de sâmbătă, 26 februarie, la ora 19:00, câțiva instrumentiști virtuozi din București oferă un Concert cu piese culese din folclorul românesc. Dirijor este maestrul Petrică Pană – vioară, Ion Miu – țambal, Ilie Calofir – acordeon, Mihai Stănescu – contrabas, precum și Georgiana Pană la nai.
„Maratonul muzical” dedicat Sărbătorii de Dragobete se încheie duminică-seara, în 27 februarie 2022, ora 19:00, la Sala Patria, cu Concertul formației de suflători „Athenaeum Brass Quintet”, alcătuit din Oleg Răileanu și Octavian Bogdan – trompetă, Ioan Gabriel Luca – corn, Florin Pane – trombon, Laurentiu Sima – tubă și invitatul special Sebastian Bratu-percuție.
Reîntâlnire cu celebrul violonist Remus Azoiției
Să revenim la seara de Deschidere din 24 Făurar, de la ora 19.00, când în sala Patria va fi prezentat un Concert simfonic special. La pupitrul Orchestrei simfonice se va afla cunoscutul dirijor Cristian Oroșanu, iar solist va fi celebrul violonist Remus Azoiției, care activează de ani buni în Marea Britanie, atât ca instrumentist cât și ca ilustru cadru didactic. Revista britanică „The Strad”scria că „Azoiţei are toate atuurile: sesibilitate marcantă, dulceaţă a sunetului şi o paletă coloristică şi dinamică imensă”, în timp ce publicaţia „Gramophone” descria „Stilul rafinat si vibrant al lui Remus Azoiţei… un interpret distinct care combină temperamentul, măiestria şi eleganţa execuţiei într-un mod foarte special”.
În urmă cu două decenii, Remus Azoiţei a fost numit profesor de vioară al Academiei Regale de Muzică din Londra, la acel moment fiind Cel mai tânăr profesor de vioară din întreaga istorie a Academiei. În anul 2007 el a pus bazele Societăţii Enescu din Capitala Regatului Unit, fiind unul dintre membrii fondatori, precum şi directorul său artistic. Apreciatul muzician cântă la o vioară Niccolo Gagliano din 1753, aparţinând colecţiei Academiei Regale de Muzică din Londra.
În programul Concertului de joi figurează Ludwig van Beethoven: Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră, op. 61 și Richard Strauss: Poemul simfonic Moarte și transfigurație, op. 24. Se anunță, așadar, o seară memorabilă…
…Iată, stimați melomani, câteva propuneri reunite sub genericul „Zilele Dragobetelor” oferite de Filarmonica Brașov cu toată…dragostea – pentru că, nu-i așa? – este Sărbătoarea Iubirii la români. Sunt manifestări culturale care se alătură altor genuri de tentații (cine romantice, buchete de flori, cadouri personalizate, spectacole tematice, city break–uri în țară și străinătate etc.) pe care îndrăgostiții – dar nu doar ei – le vor savura fericiți.
Nu ne rămâne decât să vă urăm distracție pe cinste!
Horia C. Deliu
