Fermierii vor avea mai multe beneficii în acest an

Directorul  Direcţiei Agricole (D.A.) Covasna, Konczei Csaba,  a declarat că instituţia pe care o conduce  începe anul în forţă, având programate multe  acţiuni pe lista de priorităţi,  pentru a facilita buna desfăşurare a activităţii fermierilor din judeţ. „Una dintre marile provocări, acum, în următoarea perioadă, este stabilirea normelor de venit pe baza cărora  se vor impozita producătorii persoane fizice, conform ordonanţei 8 din februarie anul trecut”, a explicat Konczei Csaba.

Acesta a menţionat că, prin O.G. 8/2013 s-au stabilit anumite norme de venit pe culturi şi pe specii de animale la nivel de ţară, pentru anul 2013, însă de la 1 ianuarie a.c.  aceste norme se vor stabili de către ANAF şi Direcţiile Agricole judeţene. Astfel, se doreşte ca normele aplicate pe diferite „microregiuni” să fie diferenţiate, deoarece veniturile obţinute de către fermieri diferă de la o zonă la alta, chiar dacă este vorba de acelaşi produs, şi se doreşte ca fiecare să plătească un impozit  pentru cât produce. „Nu vrem să impozităm la acelaşi nivel aceşti producători,  pentru că nu e corect. Noi considerăm că asta este de făcut”, a punctat directorul D.A.

Chiar dacă pentru următoarea perioadă  de 7 ani,  noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) se va compune doar din 15 măsuri, şi nu 24, ca în perioada 2007-2013, domnul Konczei Csaba a explicat că aceaste măsuri au un buget mai bogat şi mai concentrat decât cel vechi, venind astfel în ajutorul fermierilor. Cea mai vizată, dar şi accesată  a fost măsură 112 – Instalarea tinerilor fermieri, care, faţă de perioada 2007-2013, a suferit o creştere substanţială de buget, de la 269 de milioane de euro, la 619 milioane de euro.

O altă noutate prezentată în cadrul conferinţei de presă de ieri, este delimitarea zonelor defavorizate  de munte. Delimitarea s-a stabilit prin două criterii: înălţimea faţă de nivelul mării şi înclinarea pantelor. Conform vechiului PNDR, dacă Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) se afla la peste 600 de metri, în medie, sau dacă se afla la peste 400 de metri şi avea pante, în medie de peste 15%, se considera zonă defavorizată  de munte. Acest lucru a născut foarte multe dispute, deoarece două sate care se aflau la aceaşi înălţime, nu beneficiau de aceleaşi subvenţii. Problema era că aparţineau unor UAT diferite care, în medie, nu aveau aceeaşi înălţime, una dintre aceste unităţi situându-se imediat sub limita de 600 de metri.

„Spre exemplu Bodoş  şi Băţani. Bodoş  aparţine de Baraolt, care nu îndeplinea criteriile ca şi UAT, situându-se la 580 de metri şi Băţani, care e altă comună, îndeplinea criteriile. Fermierul din Băţani primea pe hectarul de pământ 107 euro în plus, cel din Bodoş nu primea. În noul PNDR nu o să apară zonă defavorizată de munte, o să apară o nouă noţiune: „subzone cu constrângeri naturale”. Din câte ştiu, aceste zone vor fi delimitate printr-un sistem de 8 criterii, care ţin de climă, adică se introduc alte 6 pe lângă cele 2 deja existente. Eu sper că o să se facă o delimitare echitabilă, dar am temerea ca nu cumva să pierdem prin acest sistem de criterii faţă de ce a fost. Judeţul Covasna se situa cu 7,7%  zonă defavorizată de munte, dar pe baza acestor criterii nu ştiu cum o să iasă”, a explicat directorul D.A., Konczei Csaba.

„Stăm destul de prost la irigaţii faţă de suprafaţa arabilă a judeţului”

În momentul de faţă există cele două tronsoane de la Câmpul Frumos, care funcţionează pe vechiul sistem moştenit de pe vremea regimul comunist, şi de la Moacşa, care nu a fost folosit până acum şi care va fi alimentat din lacul de la Pădureni, după ce s-a înfiinţat Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) Moacşa. Totuşi, în ultimii ani fermierii au apelat şi la puţuri forate şi pârâuri pentru a-şi uda culturile, astfel că pe teritoriul judeţului 57% din terenurile arabile sunt irigate. Domnul director este de părere că procentul este unul destul de mic şi că există loc de îmbunătăţiri.

Direcţia Agricolă, împreună cu Asociaţia AgroSIC  au convocat o întâlnire în acest sens, pentru fermierii interesaţi de problematica irigaţiilor, pe data de 10 februarie, începând cu ora 10:00,  la Arcuşi. Pe această cale, directorul D.A., Konczei Csaba, doreşte să îi invite la eveniment  pe toţi cei care doresc să ia parte la această întâlnire a fermierilor.

„După doi ani de discuţii, intervenţii şi proiecte de lege, se pare că de acum cartoful va fi o cultură sprijinită special, tot printr-o formă de jautor de minimis. Se preconizează că producătorii de cartof de consum vor primi 500 de euro pe hectar şi producătorii de cartof de sămânţă certificată vor primi 1500 de euro pe hectar. Eu consider această formă de sprijin foarte bine venită, deoarece vedem cum de la an la an suprafeţele cu cartofi scad, mai ales cultura cartofului de sămânţă, care e de bază în toată cultura cartofului. De la 3000 de hectare la nivel de ţară, am scăzut la 100 de hectare, dintre care 60 au fost numai în judeţul Covasna, anul trecut”, a explicat Konczei Csaba.

Scopul principal al Direcţiei Agricole Covasna  este de a impulsiona producţia de cartofi de sămânţă de calitate, pentru a putea avea o bază autohtonă de la care să se pornească cultivarea cartofului de consum, cu cheltuieli mai mici cu aproape 30%. Astfel, nu se mai importă sămânţă, ci se foloseşte o sămânţă de pe meleagurile româneşti, putând concura cu preţurile importatorilor de cartofi de consum din Polonia, Franţa sau Olanda. Această formă de ajutor de minimis este posibilă deoarece, în noul ciclu s-a ridicat plafonul de ajutoare de minimis, de la 7.500 de euro la 15.000 de euro pe trei ani.