Anul 2022, anul în care pacea s-a terminat. Febra războiului a cuprins din nou lumea. După circa 80 de ani de pace relativă, ororile și distrugerile din cele două războaie mondiale au fost uitate. În acest timp țările și-au reconstruit orașele distruse și viața oamenilor a continuat în noua normalitate. Acest lucru a făcut ca întreaga civilizație umană să intre într-un ritm accelerat de progres. Ultimele decenii au fost extrem de benefice pentru dezvoltarea științei și tehnologiei, ceea ce a dus la acumularea de noi descoperiri și invenții în diverse domenii de activitate, culminând cu robotica și activarea Inteligenței Artificiale.
Din nefericire, ca de obicei, noile descoperiri au fost în primul rând absorbite de domeniul militar. Orice descoperire destinată pentru a ușura viața oamenilor, dacă prezintă interes pentru sectorul militar, este automat preluată de acesta, astfel că, paralel cu viața obișnuită, prioritatea perfecționării armelor era considerată o necesitate, încât în prezent arsenalul lumii a ajuns în punctul în care, dacă ar fi folosit, prin capacitatea sa actuală ar putea distruge întreaga planetă. Acum omenirea stă, conform expresiei, „pe un butoi cu pulbere” gata de explozia finală.
Dar ce să faci cu atâtea arme, pe care te-ai străduit zeci de ani să le perfecționezi, mai ales că unele nici măcar n-au fost testate suficient pentru a le cunoaște puterea de distrugere? Care este scopul pentru care le-ai construit? Evident, pentru a fi încercate „pe viu”. Și atunci ce faci? Pornești un război, lucru pe care îl vedem chiar în zilele noastre. Și acesta este doar începutul, căci setea de putere a marilor cuceritori nu poate fi stinsă. Ambițiile și orgoliul lor nemăsurat îi împing la acțiuni nimicitoare față de semenii lor. Ajunși la apogeul puterii lor, ei nu sunt mulțumiți cu ordinea lumii, și simt o dorință arzătoare s-o schimbe.
În această situație, cineva trebuie „să dea tonul”, creând astfel un precedent, după care se vor alinia toți ceilalți „prădători”, nevoind să se lase mai prejos. Între timp majoritatea popoarelor lumii au intensificat cursa înarmărilor, unele aproape dublându-și „bugetul apărării”, de teama războiului. Se înțelege că cele mai puternice arme sunt cele nucleare. De aceea marile puteri se luptă pentru a obține uraniul și mineralele critice trebuitoare producerii acestei energii.
Dacă lucrurile nu se vor calma, escaladarea va continua și civilizația noastră, în cazul unui război nuclear, s-ar putea întoarce la o nouă „epocă primitivă”, iar specia umană ar fi în pericol de dispariție. Nici măcar miliardarii planetei ascunși în buncărele lor subterane n-ar mai putea rezista mult timp pe o planetă distrusă și otrăvită. Primele bombe atomice aruncate, în 1945, peste orașele japoneze Hiroshima și Nagasaki au dovedit acest lucru, însă astăzi, când numărul și puterea de distrugere a acestor arme este de mii de ori mai mare, viața pe pământ, așa cum o știm, n-ar mai putea exista.
Să ne gândim, însă, ce s-ar întâmpla dacă toate miliardele de dolari sau euro investite în înarmare și război ar fi fost sau ar fi destinate construirii de grădinițe, școli, universități, spitale, case de cultură, locuințe pentru persoanele nevoiașe, șosele, mijloace de transport civilizat, căi ferate, cercetare etc.?!
Fără îndoială, apologeții războiului vor zice că acestea sunt copilării, căci empatia și iubirea lor față de semeni este ca și inexistentă, iar gândirea lor urmează instinctul ucigaș al animalului: „ucide pentru a trăi”, însă noi suntem ființe umane și nu trebuie să ucidem pentru a trăi, căci mama natură ne-a dotat cu capacitatea de a ne procura hrana pe alte căi.
Încă a mai rămas puțin timp, pentru ca puternicii acestei lumi să nu-și piardă rațiunea. Faceți pace, apărați viața și aveți grijă de acest Pământ dăruit de Dumnezeu ca să fim cu toții fericiți.
Mihai Trifoi
