Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), Dragoş Burghelia, a declarat vineri, la Universitatea de la Izvoru Mureşului, că în Harghita şi Covasna vorbitorii de limbă română sunt discriminaţi la un nivel „nemaiîntâlnit”, arătând că sunt foarte multe evenimente finanţate din bani publici unde nu există afişe sau nu se asigură traducere în limba română.
„Lansăm în mod constant mesaje şi semnale de alarmă. În judeţele Harghita şi Covasna am ajuns la un nivel de discriminare în ceea ce priveşte vorbitorii de limba română, nemaiîntâlnită. Este o situaţie în care evenimente finanţate în mod direct, cu bani publici, cu bani de la autorităţile locale sau centrale, nu au niciun fel de inscripţionare, niciun fel de traducere, niciun fel de dublaj în limba română. Deci, vorbim despre bani, fie că vorbim de ministere sau de autorităţi locale, unde fiecare cetăţean contribuie, să fie discriminat în propria ţară să nu aibă acces la aceste informaţii de interes public”, a declarat Dragoş Burghelia.
Acesta a mai spus că, începând cu anul 2020, şi în judeţul Mureş „situaţia a intrat pe o pantă descendentă” şi urmează traseul judeţelor Harghita şi Covasna.
„Dacă nu se vor lua măsuri concrete, vom ajunge exact în aceeaşi situaţie, cu niciun fel de reprezentare politică coerentă, fără niciun fel de putere de reacţie, în afară de aceste acţiuni răzleţe ale noastre în instanţă şi în justiţie. Şi aceşti, pur şi simplu, transmiţători ai ideilor revizioniste vor ajunge să conducă judeţul în întregime, iar noi să fim din nou trataţi ca nişte cetăţeni de mâna a doua”, a susţinut liderul FCRCHM.
El a mai arătat că, în privinţa învăţământului, „se urmăreşte o segregare constantă şi continuă”, care face să trăiască paralel cele două comunităţi, română şi maghiară, să nu ajungă să se cunoască şi să se înţeleagă.
Potrivit lui Dragoş Burghelia, se încearcă, din nou, adoptarea steagului judeţului Harghita, fără ca românii să fie reprezentaţi pe acesta.
„Noi trebuie să înţelegem, aşa doresc ei să ne transmită, că nu avem loc printre ei, suntem toleraţi şi atât, lucru care este, de-a dreptul, inacceptabil. Şi în cazul steagului judeţului Harghita, pentru că românii nu sunt reprezentaţi sub nicio o formă, asta trebuie să înţelegeţi: un judeţ din România are steag, îşi va vota toate formele de simbolistică fără o urmă de identitate românească. Deşi noi trăim aici, existăm, încercăm doar să ne facem simţită prezenţa. Asta e tot ce dorim: să ne fie respectate drepturile şi să nu mai existe o discriminare şi o discrepanţă între românii din Harghita, Covasna, Mureş şi un român din Constanţa, Slobozia, Medgidia”, a afirmat Dragoş Burghelia.
Acesta a mai arătat că prioritară este identificarea unei strategii naţionale pentru această zonă, despre care spune că a fost lăsată de izbelişte timp de 30 ani.
„Aceasta este crunta realitate. Asta se întâmplă după 30 ani în care statul român nu-şi exercită autoritatea, suveranitatea, ne trezim cu alte forţe care, desigur, ocupă acest vid administrativ şi legislativ, în multe cazuri”, a mai spus liderul FCRCHM.
El a subliniat că Forumul Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş „reprezintă principalul senzor civic din această regiune”, care reuneşte peste 40 de asociaţii, fundaţii din toate domeniile şi din toate zonele de activitate din cele trei judeţe şi care apără drepturile românilor din cele trei judeţe.
La lucrările de la Izvoru Mureşului a participat şi liderul AUR, George Simion, care a spus că românilor din Harghita, Covasna şi Mureş „trebuie să li se respecte dreptul la identitate naţională, dreptul la şcoală, dreptul la a folosi limba română în administraţie”.
El a avut şi un mesaj către cetăţenii maghiari, reclamând „o politică segregaţionistă dusă intenţionat” în Harghita, Covasna şi Mureş.
„Repet de fiecare dată, pentru că avem o problemă în a găsi un canal de comunicare cu etnicii maghiari care trăiesc în România şi care de multe ori sunt lăsaţi pradă propagandei de vrajbă interetnică promovată de UDMR. Îi iubim pe toţi maghiarii care trăiesc în România şi sunt cetăţeni fideli ai statului român. Nu sunt probleme cu maghiarii care trăiesc în Timişoara, în Arad, în mare parte în Cluj, dar este o problemă cu politica aceasta segregaţionistă dusă intenţionat, nu doar de guvernul de la Budapesta, ci şi de guvernul de la Bucureşti în Harghita, Covasna şi Mureş şi mulţi dintre cetăţenii acestor judeţe sunt făcuţi să urască statul în care trăiesc. (…) Ştiu că marea majoritate a etnicilor maghiari sunt patrioţi români, sunt departe de ideile acestea de separatism etnic şi de şovinism şi de aceea vrem să îi asigurăm de fiecare dată că suntem alături de ei, că nu vor fi excluşi şi că vor avea toate drepturile, inclusiv cele naţionale de care se bucură toate minorităţile în România”, a spus George Simion.
La rândul său, deputatul AUR, Dan Tanasă, a vorbit despre procesele câştigate în instanţă de asociaţia pe care o conduce, prin care a obligat primari maghiari din zonă să respecte legea legată de arborarea steagurilor sau de folosirea simbolurilor naţionale, precum stema României.
„Am înfiinţat în 2014 un ONG cu care am reuşit peste 300 de procese împotriva unor instituţii publice ale statului român, care nu respectă legea şi nu respectă Constituţia. (…) Nu eu am dat steagurile Ungariei jos de pe clădiri, le-a dat jos instanţa, le-au dat jos judecătorii. (…) Ori în momentul în care tu ai o asociaţie nonguvernamentală care câştigă peste 300 de procese în instanţă, în momentul acela ai o problemă de siguranţă naţională. Ai dovada indubitabilă a faptului că instituţiile publice ale statului român nu aplică legea uniform şi peste tot pe teritoriul statului naţional, pentru că toate procesele acestea pe care le-am câştigat eu, asociaţia pe care o conduc, toate erau responsabilitatea prefecţilor din cele trei judeţe”, a spus deputatul AUR.
Acesta s-a referit şi la decizii date de Consiliul Naţional pentru Combatere a Discriminării, care dovedeau că „în Harghita, Covasna şi Mureş comunitatea discriminată este cea românească”.
El a susţinut că în cele trei judeţe „statul român există doar simbolic” şi în zonă „nu se consumă statalitate românească”.
Totodată, Tanasă a spus că problema fundamentală pe care o are statul român şi cu care trebuie să se confrunte „este vulnerabilitatea la adresa securităţii naţionale prin prezenţa UDMR la guvernare şi în structurile statului român”.
„Pentru că UDMR are o problemă mare de tot, nu şi-a devenit încă loialitatea, cui îi este loială, Ungariei sau României. Nu poate să fie loială în acelaşi timp şi Ungariei, şi României”, a mai declarat Dan Tanasă.
La dezbatere a participat şi senatorul AUR de Covasna, Ionuţ Neagu, care a făcut referire la o rezoluţie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care dacă s-ar integra în legislaţia naţională, ar permite ca românii numeric minoritari în zonă să primească alocări bugetare şi să aibă reprezentare politică.
Cea de a XIX-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului se desfăşoară la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului şi este organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe şi Asociaţia „Răsăritul Românesc” de la Chişinău.
AGERPRES
