În perioada 1919-1940, în actuala incintă a Unităţii Militare de Vânători de Munte din Sfântu Gheorghe a funcționat Centrul de Instrucţie al Infanteriei.
Din presa vremii aflăm că, în 20 iulie 1920, oraşul Sf. Gheorghe l-a avut ca oaspete de onoare pe Regele Ferdinad. După ce a vizitat „Muzeul săcuiesc”, despre care Suveranul a apreciat că „se prezintă azi în condiţiile unei instituţii bine organizate, conduse cu multă pricepere şi tragere de inimă”, Regele a inspectat și Centrul de Instrucţie al Infanteriei, prilej cu care „s-a decis definitiv, ca acest Centru să rămână aici pentru totdeauna”. Centrul a cunoscut o perioadă de dezvoltare şi modernizare, sub comanda generalului Mihai Todicescu, şi o implicare benefică în viaţa cetăţii. În anul 1939, la comanda unităţii se afla col. Ştefan Bardan „ofiţer comandant cu o pregătire superioară, cumpănit în vorbe şi fapte, metodic şi hotărât”. Cu sprijinul conducerii Ministerului de resort, a prefectului judeţului Treiscaune, Dr. Ion Băleanu şi a Rezidentului Regal al Ţinutului „Bucegi”, prof. Gheorghe Alexianu, clădirile unităţii „s-au transformat în localuri demne pentru viaţa şi manifestaţiunile armatei noastre de la acest Centru”. Relatând despre solemnitatea depunerii jurământului militar, de către recurţi, în toamna anului 1939, autorul articolului, Eugen Sibianu, preşedintele Despărţământului ASTRA Trei Scaune, afirmă: „Ce schimbări şi ce impresii frumoase ai la intrare, curtea curată, ordonată, cu o troiţă minunată lucrată de soldaţii Centrului, la care trupa în fiecare seară înainte de culcare ridică rugăciune către Dumnezeu pentru sănătatea M.S. Regele, pentru Ţară şi Neamul Românesc”.
În urma Dictatului de la Viena, în 8 septembrie 1940, sunt redactate documentele privind preluarea Cazărmi Centrului de Instrucţie al Infanteriei, de către Benedek Ioan şi Godri Zoltan, din partea administrației maghiare.
Dotarea, corpul ofițerilor și toți ceilalți militari s-au retras din teritoriul vremelnic cedat. Troița înălțată în incinta unității a căzut pradă valului de intoleranţă, manifestat cu furie oarbă faţă de tot ceea ce era românesc, în anii ocupaţiei horthiste.
În cei 20 de ani cât a funcționat, Centrul de Instrucţie al Infanteriei a asigurat pregătirea și perfecționarea pregătirii militare a câteva mii de militari infanteriști. Centrul a avut o influență benefică asupra vieții economice, sociale și culturale a orașului. O prezență deosebită în viața publică a orașului Sf. Gheorghe, și nu numai, a avut – o fanfara militară care a funcționat, în toată perioada interbelică. Pe lângă atribuțiile de serviciu pe care le avea în cadrul Centrului de Instrucţie al Infanteriei, în majoritatea acestor ani, fanfara a concertat în parcul central al orașului, pe baza unor „contracte – angajament” încheiate cu Primăria orașului. Dar și la sărbătorile naționale, laice și religioase.
Astfel, în anul 1921, prin decizia Primăriei, fanfara militară din Sf. Gheorghe este angajată pentru susţinerea unor concerte în parcul oraşului Sf. Gheorghe. Finanţarea se asigură din „Fondul pentru cultură publică şi muzică” înfiinţat prin decizia primăriei oraşului Sf. Gheorghe.
La începutul anului 1923, între Primăria comunei urbane Sf. Gheorghe, reprezentată prin primarul Isidor Rauca-Răuceanu, şi Şcoala de Tragere a Infanteriei, reprezentată de colonelul Mihai Todicescu, a intervenit următorul „contract de angajament”: „1. Se pune la dispoziţia Primăriei comunei Sf. Gheorghe muzica Şcoalei de Tragere a Infanteriei pe termen de un an; 2. Termenul de angajare este de la 1 ianuarie 1923 la 31 decembrie 1923; 3. Muzica va cânta câte una oră şi jumătate de la 11 la 12,30, în zilele de sărbători ortodoxe şi catolice; 4. De la 1 Mai până la 1 Octombrie muzica va mai cânta de două ori pe săptămână în parcul oraşului după cum urmează: joia, de la 8 până la 11 seara, dumineca de la 4,30 la 7,30 post meridian; 5. Acest program se poate modifica după o prealabilă înţelegere între primărie şi şcoală; 6. Plata va fi de 30.000 lei anual şi se va face lunar, câte 2500 lei, la fiecare sfârşit de lună”. În contract se stabileau şi „cazurile de forţă majoră”, când muzica ar fi în imposibilitate să cânte (vreme rea, mobilizare, manevre, concentrări etc.), precizându-se că pentru aceste situaţii nu se vor efectua plăţile prevăzute în contract. În final, cele două părţi au convenit de comun acord „construirea unui pavilion în parcul oraşului unde muzica va concerta”. Pe parcursul viitorilor ani, contractul a suferit mai multe modificări, dar fanfara militară a încântat întotdeauna publicul din oraş, cu farmecul cântecelor interpretate.
La sfârșitul anului 1924, Primăria Sf. Gheorghe achită sumele reprezentând plata concertele susţinute de muzica militară, în parcul oraşului, iar în anul 1929, Primăria aprobă „angajarea muzicii militare, pentru susţinerea concertelor în parcul central al oraşului, în anul menționat”.
În același an, Primăria aprobă „edificarea unui pavilion pentru muzica de fanfară, în parcul oraşului, la cererea conducerii Garnizoanei Militare, pe baza proiectului prezentat”, conform următorului document. „Domnule primar, În aşteptarea angajării muzicei noastre şi pentru sezonul 1929 – se spune în adresa Detaşamentului de Instrucţie, din cadrul Centrului de Instrucţie al Infanteriei din Sf. Gheorghe – am căutat ca pe lângă studierea unui repertoriu bogat s-o înzestrăm cu instrumente noi şi să o echipăm cu o ţinută îngrijită. Deşi resursele ce le avem sunt mici, totuşi Detaşamentul de Instrucţie a făcut mari sacrificii şi aceasta numai pentru a produce onoratului public din Sf. Gheorghe deplină mulţumire, refuzând chiar angajamente de la alte staţiuni, ce ne-au oferit sume destul de frumoase. Credem că, şi D-voastră, veţi aprecia efortul făcut şi veţi supune în Consiliul Comunal chestiunea de a se face un pavilion pentru muzică, fiind o podoabă frumoasă pentru oraş şi nu ne îndoim un moment că, D-voastră de acord cu domnii consilieri, să nu găsiţi necesitatea acestei cerinţe şi în consecinţă a lua măsuri ca, execuţia pavilionului să înceapă de urgenţă. Primiţi, vă rog, Domnule Primar, asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni”. Comandantul Detaşamentului de Instrucţie, Maior, ss indescifrabilă”. Dând curs cererii conducerii fanfarei militare, în primăvara anului 1930, primarul oraşului numeşte o comisie „pentru alegerea celui mai nimerit amplasament”, comisie care, în final, optează pentru locul unde se află în prezent chioşcul. În urma licitaţiei publice, primăria refuză oferta lui Aurel Duma, care propunea construirea din fondurile sale a unui pavilion „cu 9 încăperi de diferite mărimi şi terase acoperite, un beci şi un closet”, cu condiţia închirierii acestui local, pe o perioadă de 10 ani. În final, Consiliul local, prin decizia din 2 mai 1930, hotărăşte „construirea pavilionului pentru muzica militară în parcul oraşului, la locul destinat, conform planurilor şi pe baza devizelor, prin licitaţie publică, conform prevederilor legale”. Proiectul şi devizul pavilionului au fost elaborate de ing. Ştefan Szasz, şeful serviciului tehnic al primăriei. În sezonul estival 1938, Primarul adoptă decizia privind angajarea muzicii militare, pentru susţinerea concertelor în parcul central al oraşului.
Așadar, documentele vremii confirmă faptul că, în perioada interbelică, Fanfara Centrului de Instrucţie a Infanteriei, în sezonul estival, de regulă, între 15 mai – 15 septembrie, prezenta concerte în parcul oraşului, de patru ori pe săptămână, adică marţea, joia, sâmbăta şi duminica, de la orele 17 la 19. În sezonul 1932, programul a cuprins 92 de piese muzicale din repertoriul naţional şi universal, ale unor compozitori cunoscuţi precum: Rossini, Vagner, Bizet, Verdi, Elinescu, Condescu ş.a.
Fanfara militară a Centrului de Instrucție a Infanteriei era nelipsită din programele de marcare a celor șase sărbătorilor naționale: 10 mai, Ziua Eroilor, zilele de naştere şi onomastice ale regelui, reginei şi a principelui Carol.
Printr-un ordin al M.I., din 19 ianuarie 1922 „s-a pus în vedere care anume sărbători naţionale fixate prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 461 din 17 martie 1921 trebuiesc respectate şi ţinute de instituţiile publice şi întreprinderile particulare din judeţ, respectiv: I. oficierea de Te-Deumuri cu suspendarea serviciului: Unirea Principatelor (24 ian. / 6 feb.), Ziua Eroilor, Proclamarea Independenţei (10 mai); 2. Aniversările şi onomasticile familiei regale la care se oficiază Te-Deum fără suspendarea serviciului. Programe pentru sărbătorirea: ziua naşterii Majestăţii Sale Regele Ferdinand I (24), şase ani de la realipirea Basarabiei la Patria Mamă (în 9 aprilie 1924), botezul Mântuitorului (în 6 ianuarie 1924), ziua de 24 ianuarie, sărbătoarea naţională de 10 mai, serbarea de aniversare a biruinţei de la Mărăşeşti din 19 august 1924 (excursie la Mărăşeşti cu un tren special), anul nou 1925. Elevii şcolilor minoritare erau obligaţi să participe la manifestările organizate de sărbătorile oficiale, fiecare la confesiunea sa.
De Ziua Națională a Românei, fanfara militară deschidea defilarea din fața tribunei oficiale, Primăria Sf. Gheorghe asigurând „construirea, decorarea şi apoi demontarea şi ridicarea tribunei mari, pentru ziua de 10 mai 1933 şi pentru serbarea „Astrei”, dar și „retragerea cu torțe”, Primăria asigurând „comandarea faclelor şi artificiilor necesare pentru Ziua Naţională a României – 10 Mai 1931.
Programul dedicat Zilei Naționale a Românei era bogat, așa cum rezultă din cel organizat în 10 mai 1934: „9,30, Tedeum la toate bisericile, unde autorităţile vor fi reprezentate prin delegaţii lor. La biserica ortodoxă vor asista capii autorităţilor cu întreg corpul funcţionăresc. Ora 10, oo, Adunarea în piaţă a şcolilor, autorităţilor civile şi militare, unde sunt invitaţi: clerul de toate confesiunile, instituţiile publice şi particulare, corporaţiile şi publicul. Ora 10,30, Revista şi cuvântările oficiale. Ora 11, oo, Defilarea: Şcolile primare (de stat, romano-catolică şi reformată), Şcoala Normală de Fete, Gimnaziul de Băieţi, cu Cohorta Cercetaşilor, Gimnaziul de fete, cu Cohorta cercetaşilor, Colegiul Reformat (băieţi şi fete), Clubul Sportiv S.M.T.E, Pompierii, Uniunea Foştilor Voluntari, Armata. Fiecare şcoală va fi condusă de un delegat numit de direcţiunea ei. Ora 12, oo, recepţie la Prefectură, unde sunt invitaţi reprezentanţii autorităţilor civile şi militare, ai instituţiilor publice şi particulare, în ordinea următoare: Clerul, Armata, Justiţia (Tribunalul, Parchetul, Judecătoria de ocol, Baroul Avocaţilor, Notarii publici), Administraţia (Stat, Judeţ, Primăria, Siguranţa, Jandarmii, Poliţia), Învăţământul secundar şi primar, Administraţia financiară, Serviciul Agricol, Ocolul Silvic, Camera de Agricultură, Serviciul Sanitar judeţean şi orăşenesc, Serviciul zootehnic judeţean, Casa Cerculară, Oficiul PTT, C.A.M., Corporaţii şi Reuniuni. La recepţie se vor prezenta şefii de autorităţi însoţiţi de funcţionarii superiori. Ora 15,00, Serbare şcolară în sala oraşului. Ora 20,30, Retragere cu torţe. Prefectul judeţului Treiscaune, Dr. Valeriu V. Bidu, Comandantul Granizoanei, Colonel Vladimir Stavrescu”.
După primul război mondial, în semn de recunoştinţă şi respect pentru eroii căzuţi pe câmpurile de luptă, pentru realizarea idealului sacru al reîntregirii naţionale, sărbătorirea Zilei Eroilor se bucura de o atenţie cu totul deosebită, iar programul manifestărilor organizate cu acest prilej includea și prestația fanfarei militare. Pentru a întări aceste afirmaţii vom prezenta Programul pentru sărbătorirea Zilei Eroilor, în Sf. Gheorghe, din data de joi 17 mai 1934.
Sărbătoarea a început cu un Te-Deum săvârşit la ora 11 în Piaţa Regina Maria (actuala Piaţă a Libertăţii) şi a continuat cu deplasarea, în procesiune, la Cimitirul Eroilor, coloana participanţilor având următoarea ordine: „orfanii, văduvele şi invalizii de război; şcolile primare de fete şi băieţi, de stat şi confesionale; şcolile primare de fete şi băieţi, însoţite de cohortele cercetaşelor şi cercetaşilor; muzica; autorităţile bisericești cu întregul cler; reprezentanţii autorităţilor militare, civile şi întreg corpul ofiţeresc, al funcţionarilor publici şi al profesorilor; magistratura şi baroul; uniunile de femei şi cele corale; societăţiile comercianţilor şi ale meseriaşilor şi cele ale pompierilor voluntari; celelalte societăţi din oraş, precum şi instituţiile culturale şi profesionale fără deosebire de naţionalitate sau confesiune, cu drapelele respective; uniunea foştilor voluntari; armata; populaţia prezentă”.
În afişul-program se menţionează că „În timpul parcursului, coriştii şi muzica vor cânta imnuri patriotice şi religioase”. La cimitirul Eroilor (comun), s-a oficiat un parastas de către preoţii tuturor confesiunilor din oraş. Apoi, au rostit alocuţiuni despre semnificaţia sărbătoririi eroilor, preoţii Iosif Popovici şi Szalay Matei, lt. col. Constantin Năsturaş, prof. Dr. Gheorghe Făcăoaru, iar după aceea a avut loc „împodobirea mormintelor”, respectiv depunerea de coroane şi jerbe de flori. Sărbătoarea s-a încheiat seara, la orele 20, când a avut loc „retragerea cu torţe”. Programul întregii sărbători este semnat de către dr. Valeriu V. Bidu, prefectul judeţului Treiscaune şi de generalul Vladimir Stavrescu, comandantul garnizoanei militare Sf. Gheorghe.
În fiecare an, fanfara militară a Centrului de Instrucție a Infanteriei participa la manifestările dedicate Unirii Principatelor Române. Astfel, în 1937, Prefectul judeţului Treiscaune dr. Valeriu Bidu transmite primarului oraşului Sf. Gheorghe, dr. Vasile Stanciu programul manifestărilor dedicate Unirii Principatelor Române, din acel an: „Domnule Primar, Avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a lua parte, împreună cu toţi domnii funcţionari din subordinea D-voastră, la sărbătorirea zilei de 24 ianuarie, ANIVERSAREA UNIRII PRINCIPATELOR ŞI A TUTUROR ROMÂNILOR, sărbătorire ce va avea loc în ziua de Duminecă, 24 ianuarie 1937, conform programului de mai jos: ora 10,30- Ceremonialul ridicării drapelului, în piaţa oraşului; ora 11,00- Te-Deum la Biserica ortodoxă română din localitate; ora 15,15- Festival în sala Teatrului orăşenesc dat de către Centrul de Instrucţie al Infanteriei şi Şcoalele din localitate”.
Și în anul 1939, Ziua Unirii a fost sărbătorită în oraşul Sf. Gheorghe „cu un deosebit fast, cum nici când nu s-a văzut în aceste ţinuturi secuizate. Programul bine alcătuit de preşedintele „ASTREI” cu concursul tuturor şcoalelor, Centrului de iniţiere în doctrina străjerească, toate societăţile culturale, cari au răspuns cu entuziasm deosebit. Dimineaţa la ora 10 s-a ridicat pavilionul naţional din piaţa oraşului de către cohorta străjerilor, iar în cuvântul şefului, dl. colonel Petru Panu, comandantul centrului străjeresc, în cuvinte înălţătoare arată importanţa zilei de 24 Ianuarie pentru poporul Român. Cuvintele d-lui colonel P. Panu au scurs lacrimi din ochii mulţimii care a făcut ca piaţa să fie neîncăpătoare.
La ora 10,45 s-a oficiat un serviciu divin de către S. S. Protopop Aurel Nistor răspunsurile fiind date de către corul soc. „Junimea” de sub conducerea d-lui prof. C. Becarian. Dl. col. Ştefan Bardan comandantul Centrului de Instrucţie al Infanteriei vorbeşte ostaşilor. Urmează defilarea şcoalelor primare, gimnaziilor de fete şi băieţi, elevilor străjeri, premilitarilor şi armatei. Într-un entuziasm general muzica militară a centrului de instrucţie de sub conducerea d-lui Furcoiu, a cântat Hora Unirii, care a prins pe toţi românii asistenţi, încât piaţa oraşului era o mare de capete, unirea sufletească făcându-se între toate straturile sociale, lucru care pe la noi nu prea s-a văzut. După amiază la ora 3 a avut loc în sala cinematografului „ASTRA” un festival artistic dat de şcoalele din localitate şi centrul străjeresc unde au vorbit despre însemnătatea zilei dl. Tomeja preşedintele învăţătorilor din Suceava, elev străjer de la centrul străjeresc, apoi dl. profesor I. R. Ionescu director de studii. La ora 9 seara a avut loc un festival artistic urmat de dans în scopul strângerii unui fond pentru ridicarea monumentului Andrei Mureşanu în oraşul nostru. Frumosul program a fost executat cu multă măiestrie, mulţumind pe deplin întreaga asistenţă”.
Documentele vremii vorbesc despre participarea fanfarei militare a Centrului de Instrucție a Infanteriei din Sf. Gheorghe și la alte evenimente publice. Astfel, în 15 august 1935, Primăria emite ordinul prin care se dispune ca Fanfara militară din Sf. Gheorghe, să concerteze ziua de 14 şi 15 august, la ceremoniile de la Poiana Sărată, dedicate intrării Armatei Române în Transilvania, în 15 august 1916.
În vara anului 1925, Promoţia din acel an a Centrului de Instrucţie a Infanteriei din Sfântu Gheorghe, la serbarea prilejuită de terminarea cursurilor, alături de alte momente muzicale şi satirice, a prezentat piesa O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale. Începutul s-a dovedit a fi de bun augur, „actorii” militari din Sfântu Gheorghe fiind apoi o prezenţă constantă în viaţa culturală a judeţului.
În anul 1939, Primarul oraşului Sf. Gheorghe a primit invitaţia de a participa la prestarea jurământului militar de către contingentul 1939. Solemnitatea a avut loc „cu un fast deosebit” pe platoul Regimentului de Instrucţie a Infanterie.
În anul 1937, Echipa Regală 60 Lunca Calnicului a Fundaţiei Culturale Regale transmite mulţumiri pentru muzica militară asigurată în ziua de 15 august.
Pe lângă concertele susținute de fanfara militară a Centrului de Instrucție a Infanteriei din Sf. Gheorghe, în oraș, în perioada de referință, au mai concertat și alte fanfare. Astfel, 1934, Conducerea Primăriei oraşului a cumpărat un bilet de onoare pentru concertul simfonic susţinut în Sf. Gheorghe, de Muzica Gărzii Palatului Regal din Bucureşti, în favoarea bolnavilor de tuberculoză.
Tradiția prezenței în spațiul public al orașului Sf. Gheorghe, într-un cadrul mult mai restrâns, respectiv fără concertele susținute în perioada interbelică în parcul central al orașului, a fost reluată după înființarea Batalionului de Vânători de Munte „Cireșoaia” din Sf. Gheorghe, în anul 1945, și a funcționat până în jurul anilor 2000, când și-a încetat activitatea.
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
