De Ziua Cetății Zânelor vor fi prezentate descoperirile arheologice de la Cetatea Dacică, din orașul Covasna, iar publicul va fi angrenat într-o serie de activități incitante
Asociația Culturală „Cetatea Dacică – Valea Zânelor” organizează duminică, 5 august, cea de-a treia ediție a evenimentului cultural Ziua Cetății Zânelor, în orașul Covasna, Participanții sunt invitați, începând cu orele 10:30, la o serie de activități pentru toate vârstele, prin intermediul cărora toți cei prezenți își vor putea face o idee despre viața în cetatea dacică, acum două mii de ani.
Activitățile din cadrul evenimentului vor avea loc în Poiana Zânelor, în aer liber, astfel încât publicul este rugat să vină pregătit corespunzător. Pentru excursia la Cetatea Zânelor, organizatorii recomandă participanților să aibă încălțăminte potrivită pentru drumeții la munte și apă de băut. Excursia se va organiza în funcție de condițiile meteorologice.
Participarea publicului este gratuită
„Ideea organizării unui astfel de eveniment a venit acum vreo 10 ani, într-o seară, după ce s-a coborât de la cetate. S-a discutat despre cum am putea să sprijinim activitatea de cercetare. Din vorbă în vorbă s-a lansat ideea organizării unui ONG, dar la vremea respectivă nu s-a concretizat nimic. După câțiva ani, ne-am găsit câțiva curajoși care să înființăm asociația. Suntem cam nouă membri, facem totul pe bază de voluntariat, din timpul nostru, pentru promovarea cetății.”, a relatat pentru „Mesagerul de Covasna” Vlad Adrian Vicenţiu, președintele Asociaţiei culturale „Cetatea Dacică-Valea Zânelor”.
Potrivit acestuia, la începerea activităților vor lua cuvântul un reprezentant al Primăriei orașului Covasna, un reprezentant al Asociației, va fi prezent și președintele Federației Române de Oină,
Nicolae Dobre.Apoi, între orele 10:00 și 14:00, participanții vor putea lua parte la o serie de comunicări pe teme de arheologie geto-dacică, vor putea vizita expoziția de piese dacice descoperite la Cetatea Zânelor precum și expoziția itinerantă „Pe urmele Dacilor din estul Transilvaniei”. Acestea vor fi urmate de o serie de activități interactive, cum ar fi Cupa Cetății Zânelor la Țurcă, ediția I și Atelierul de desen (la care participanții pot colora fișe cu îmbrăcămintea dacilor și romanilor, pot completa fișa „Găsește drumul cel bun către Cetatea Zânelor” etc.). Începând cu ora 14:00 va avea loc o excursie cu ghidaj de specialitate la Cetatea Zânelor, dar vor continua și jocurile sportive și de creație, alături de organizatorii Zilei Cetății Zânelor. La ora 19:00, participanții vor fi invitați să vizioneze un film istoric documentar.
„Ediția din acest an este una mai specială, deoarece aniversăm 20 de ani de când au început săpăturile la Cetatea Dacică. Scopul evenimentului este de popularizare – încercăm să facem o punte între știința exactă și popularizarea ei prin activitățile pentru tineri. Încercăm să atragem cât mai mulți tineri la eveniment, deoarece majoritatea participanților sunt turiștii din stațiune. Au venit și în edițiile trecute, dar încercăm că îi atragem în continuare, legând cumva partea de jocuri sportive cu partea tradițională, organizând activități recreative precum <<Aruncarea la coșul dacic>>, <<Bastionul>>, <<Războiul daco-roman>>. Dorim să acoperim o paletă cât mai largă de segmente de populație: vârstnici, tineri, localnici și turiști și să le oferim mai multe informații, referitoare nu doar la cetatea dacică, ci și la istoria veche. Comunicările vor fi mai mult legate de istoria veche, de istoria dacilor.La prima ediție am avut mari emoții deoarece nu știam exact la ce să ne așteptăm, care vor fi reacțiile, câtă lume va participa, dacă vor fi interesați de așa ceva. Am avut surpriza la un moment dat să mai avem nevoie de scaune, pentru că au venit atât de mulți curioși încât nu mai aveau unde să stea. La fiecare din edițiile anterioare au fost cam 200 de participanți.”, a mai adăugat Vlad Adrian Vicenţiu
Potrivit acestuia, la mare căutare a fost, de fiecare dată, mâncarea tradițională, cu care s-au putut delecta cei prezenți.
Prezentări deosebite ale descoperirilor
La evenimentul de duminică va fi prezentă și dr. Viorica Crişan, de la Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, cea care, timp de 20 de ani, a condus cercetările de la Cetatea dacică. Aceasta va lua cuvântul, la începutul activităților, făcând o retrospectivă a anilor de săpături arheologice și a descoperirilor ce au fost făcute în sit.
„Și pentru mine este un an extrem de important, deoarece am predat ștafeta conducerii șantierului unui coleg mai tânăr, care să ducă mai departe cercetările și care poate o să reușească să facă un proiect de restaurare, acolo unde noi de 20 de ani ne-am tot învârtit în jurul zidurilor, al bastionului și al celor două construcții importante pe care le-am găsit. Sunt foarte multe piese frumoase. Până acum toate au ajuns la Muzeul Carpaților Răsăriteni, cu speranța noastră ca acesta să le valorifice și să le expună.Eu personal doresc să fac o prezentare mai degrabă de suflet – imagini cu generațiile de tineri care m-au ajutat în acești 20 de ani. Tinerii cu care am lucrat acum 20 de ani au acum la rândul lor copii cu care lucrează acum. Astfel, voi prezenta pentru fiecare an oamenii cu care am lucrat și descoperirile din 1998 până în 2017. Acestea le voi prezentat cu Valeriu Sârbu, colegul de la muzeul din Brăila, pentru că împreună am început aceste cercetări. Apoi, colegul nostru, Paul Pupăză, care a preluat conducerea șantierului, va face o prezentare a descoperirilor care s-au făcut până acum în interiorul cetății, în general al pieselor de patrimoniu. Vrem să le arătăm oamenilor bogatul patrimoniu pe care l-am descoperit până acum și care se află tot în Muzeul Carpaților Răsăriteni. Apoi, Daniel Cioată va prezenta armele dacilor, Sebastian Matei, de la muzeul din Buzău va prezenta artefactele mai speciale de la Cârlomănești – unul din locurile cu descoperiri extrem de interesante. Colegul și polițistul Marius Ciută va prezenta piesele braconate și recuperate de statul român.”, a declarat dr. Viorica Crişan.
Sportul și istoria împletite într-o zi plină de distracții
Responsabil cu activitățile dinamice, cu jocurile recreative și micile concursuri sportive din cadrul evenimentului, Dan Buzea, de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, ne-a declarat:
„Vom amenaja anumite zone pentru jocuri adresate copiilor, adulților, vârstnicilor, jocuri care se practicau în trecut în zona sud-est transilvăneană – și aici mă refer la țurca, la cerc, țărușul. O altă categorie de activități șunt jocurile de îndemânare – aruncarea mingii la coș – Coșul Dacic. (…) Vor mai fi jocuri creative – țintar sau moara. Vrem să angrenăm în aceste activități pe toată lumea: copii, părinți bunici. Dacă vremea va fi potrivnică, vom avea oricum jocuri de masă: popice de masă, fotbal de masă, țintar, care se jucau în zona noastră cu mulți ani în urmă, dar care, din păcate, au fost uitate. Va fi prezent și președintele Federației Române de Oină, Nicolae Dobre, care este și președintele Asociației Sportului și Jocului Tradițional – o asociație nou creată în România, care are ca obiectiv reconstituirea unor jocuri tradiționale.Numărul participanților este în creștere, de la an la an, dar nu vrem să transformăm acest eveniment într-unul comercial. Este o activitate prin care vrem să promovăm ideea activităților în aer liber, dar pe de altă parte dorim, mai ales pentru publicul local, pentru locuitorii din zona Covasnei, indiferent de vârstă și de naționalitate, să știe că acolo este un monument arheologic, istoric, care trebuie în primul rând îngrijit, conservat și de ce nu să se mândrească cu el, deoarece este o fortificație unică în această zonă.”
Descoperirile de la Cetatea dacică din Covasna continuă să uimească cercetătorii
Cetatea dacică din Covasna, ale cărei ziduri au ieşit întâmplător la lumină în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii din rădăcini.Potrivit specialiştilor, cetatea dacică din Covasna a fost ridicată în urmă cu aproape două mii de ani şi este una dintre cele mai mari cetăţi dacice din afara Munţilor Orăştiei, fiind înconjurată de cinci ziduri fortificate înalte de aproape doi metri, foarte bine conservate.Cercetările la cetate au început în anul 1998 de o echipă coordonată de dr. Viorica Crişan, de la Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, aici fiind descoperite, printre altele, două temple dacice.Dr. Viorica Crişan a declarat că templul se aseamănă cu unul dintre cele existente la Sarmizegetusa Regia şi este o raritate pentru cetăţile din afara Munţilor Orăştiei. Este posibil să fi fost folosit de daci pentru a aduce ofrande zeilor, în interiorul acestuia fiind găsite foarte multe oase de animale şi vase, în special ceşti de opaiţ, dar şi mărgele şi alte piese de podoabă, fabricate din chihlimbar şi sticlă, fibule, pandantive, catarame, vârfuri de săgeţi, pinteni, etc.
Deși se știa de existența unor vestigii arheologice de o importanță deosebită în pădurea de lângă Covasna, zona a fost cercetată prea puțin, iar statul a nu a investit mare lucru în scoaterea la iveală a unei părți din istoria poporului român, care este prea adesea contestată.
„În zonă s-au făcut cercetări și înainte, nu de mare amploare, dar au făcut cercetări Alexandru Ferenczi, între anii 1940-1943 și Zoltan Szekely, în anul 1968. Apoi, din 1998, după ce a căzut pădurea, am preluat noi cercetările de la cetate. Putem spune că din acest Centenar, 20 de ani noi i-am dedicat Cetății Zânelor. Din păcate trebuie să spun cu mare regret că nici anul trecut, nici anul acesta, Ministerul Culturii nu ne-a acordat fonduri și toate lucrările le-am făcut doar cu sprijinul localnicilor, prin sponsorizări din partea oamenilor locului. Ei sunt cei care au înțeles cât este de importantă cetatea. Mai ales că acum câțiva ani, în interiorul cetății, am început să dezvelim urmele a două temple dacice, care se află chiar în apropierea unui bastion. Avem astfelbastionul, sunt zidurile mărețe, foarte frumoase, bine construite și care se păstrează pe înălțimi, am putea să spunem, după 2000 de ani, consistente – în unele locuri chiar peste 2 metri.
Deși noi am anunțat că ceea ce am descoperit noi la Covasna este chiar un unicat prin modul în care au apăru urmele acestor două temple dar și prin modul în care au fost construite, cu toate acestea se pare că nu au avut efect la Ministerul Culturii. Bine că au fost înțelese de către cei din localitate și mai ales Asociația Culturală Justinian Teculescu. Eu personal aș fi vrut ca măcar în acest an, dar nu numai, să se acorde mai multă atenție cercetărilor dacice. Pot să vă spun că, din păcate, din fondurile de le Ministerul Culturii este plătit un singur șantier de epocă dacică, din cele aproximativ 60 pe care le plătește ministerul – cel din Munții Orăștie, de la Sarmisegetuza. Dacii nu au stat numai la Sarmisegetuza. Sunt strămoșii noștri, deci corect ar fi fost măcar să fie proporțional acordați banii pentru cercetări.”, a precizat Dr. Viorica Crişan.
Potrivit unei legende, cetatea de la Covasna ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, iar potrivit alteia, aici ar fi ascunsă o importantă comoară.
***
Ziua Cetății Zânelor este un proiect cultural prioritar realizat cu sprijinul financiar al Primăriei Orașului Covasna.
Evenimentul este organizat cu sprijinul financiar al Primăriei Orașului Covasna, Consiliului Local Covasna și Casei Orășenești de Cultură Covasna, la Casa Nedeii din Valea Zânelor, Voinești, orașul Covasna. Parteneri în organizarea evenimentului sunt: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Asociația Cultural-Creștină „Justinian Teculescu”, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Covasna, Federația Română de Oină și Asociația Română a Jocurilor și Sporturilor Tradiționale.
Oana-Mihaela Costache
