La Centrul de Cultură Arcuș – Casa Muzicii din Sfântu Gheorghe va avea loc vineri, 6 martie a.c., începând cu ora 18:00, vernisajul expoziției de grafică cu titlul „Tragedia Omului”, a artistului sibian Istvan Orth.
Expoziția organizată în parteneriat cu Institutul Liszt din Sfântu Gheorghe poate fi vizitată pe parcursul lunii martie, au anunțat organizatorii. Intrarea la expoziție este liberă
Cuvântul de deschidere va fi rostit de Vladimir Bulat și Zsuzsa Szebeni, conducătorul Institutului Liszt, a menționat directorul CC Arcuș, Kopacz Attila.
„Armonii la feminin”
După vernisaj, începând de la ora 19:00, va avea loc un recital extraordinar de vioară și pian cu titlul „Armonii la feminin” susținută de violonista Alina Nauncef și de pianista Anca Preda. În program sunt cuprinse lucrări ale compozitoarelor: Clara Schumann, Lili Boulanger, Luise Adolpha Le-Beau, Cécile Chaminade, Amy Beach, Maria Theresia von Paradis și Pauline Viardot.
Biletele de intrare la concert, în valoare de 30 lei, pot fi cumpărate de la sediul instituției de cultură din str. Oltului nr. 6, între orele 9 – 15.
Despre expoziție
Cartea Tragedia Omului, remarcabilă prin frumusețea și rigoarea sa artistică, a consacrat numele lui Istvan Orth ca grafician de valoare deosebită. Volumul a fost publicat la Editura Kriterion în limbile maghiară și germană, fiind programată și apariția traducerii în limba română, realizată de Octavian Goga.
Orth a abordat această lucrare ca pe o provocare creativă, realizând imaginile Tragediei prin gravură pe cupru (aquaforte și aquatinta) și tehnică mixtă. Expoziția reunește aceste lucrări, alături de o serie de ilustrații inspirate din Divina Comedie a lui Dante Alighieri, oferind publicului o experiență vizuală deosebită, la un nivel excepțional de calitate.
Artistul Istvan Orth subliniază: „Divina Comedie, potrivit lui Dante Alighieri, este o «comedie», în timp ce drama umană, numită de Madách Imre «tragedie», explorează nu doar trecutul istoric, ci și viitorul. În prezentul nostru, globalizat și digitalizat, omul devine un cod personal, clonăm lumea vie, închidem emoțiile și spiritualitatea în muzee. Madách sugerează, fără a afirma direct, că acesta ar putea fi sfârșitul – sperăm doar pentru civilizația noastră. Omul poate evada în spațiul cosmic sau poate supraviețui «catastrofei» sub pământ sau la poli, reluând viața de la început.”
Tragedia omului nu este doar lupta pentru idealuri în milenii de zbucium, ci și conștientizarea singurătății absolute a omului și lupta permanentă pentru existență. Personajele Adam și Eva, împreună cu Lucifer, simbolizează complexitatea condiției umane și tensiunea dintre destin, libertate și încercările existenței.
Despre concert
Programul de față reunește lucrări reprezentative ale unei tradiții camerale adesea marginalizate în istoriografia muzicală: creațiile pentru vioară și pian compuse de muziciene active în secolele XIX–XX. Prin varietatea stilistică și sensibilitatea expresivă, aceste piese ilustrează contribuțiile substanțiale ale femeilor-compozitoare la repertoriul romantico-postromantic și la estetica de salon, oferind totodată perspective istorice valoroase asupra practicii interpretative şi a gusturilor epocii.
Clara Schumann (1819–1896) — Trei Romanțe, Op. 22
Clara Schumann, figura centrală a vieţii muzicale europene din secolul al XIX‑lea, demonstrează în cele trei romanțe un echilibru fin între discursul vocalizant al viorii și textura pianistică dens elaborată. Compozițiile, marcate de o sensibilitate lirică eminamente romantica, subliniază virtuozitatea discretă şi atenţia la detaliile dinamice şi de frazare, reamintind importanţa Clarei atât ca interpretă, cât şi ca creatoare.
Lili Boulanger (1893–1918) — Nocturne pentru vioară și pian
Nocturna lui Lili Boulanger exprimă un registru sonor intim şi coloristic, caracteristic avangardei timpurii franceze. Utilizarea armoniilor modal‑pentatonice şi atmosfera meditativă evidenţiază o muzicalitate matură, deşi compozitoarea a murit foarte tânără. Lucrarea invită la o lectură rafinată, orientată spre nuanțele timbrale și către amplificarea calității „nocturne” prin contrast timbral și spațial.
Luise Adolpha Le Beau (1850–1927) — Romanță, Op. 35
Romanța op. 35 a lui Luise Adolpha Le Beau corespunde idealului romantic târziu, punând în valoare cantabilitatea și expresivitatea melodic‑ornamentale ale viorii. Structura tematică, clar conturată, permite o interpretare care valorifică rubato‑ul nuanțat și un dialog egalitar între cele două instrumente, reflectând formarea solidă a autoarei în tradiția germană.
Cécile Chaminade (1857–1944) — Capriccio, Op. 18 și Rondeau, Op. 97
Cécile Chaminade rămâne cunoscută pentru aptitudele sale melodice și pentru elegantele sale miniaturi de salon. Capriccio op. 18 se evidențiază prin conflictul ritmic și caracterul briljant, în timp ce Rondeau op. 97 manifestă claritatea formală a temei recurente alternată cu episoade lirice. Ambele piese reflectă rafinamentul estetic francez și adaptabilitatea lor la cerințele recitalului cameristic.
Amy Beach (1867–1944) — Romanță pentru vioară și pian, Op. 23
Romantismul american al lui Amy Beach se manifestă aici printr-o frazare generoasă și prin armonii calde, cu influențe late ale post‑romantismului european. Romanța op. 23 funcționează ca platformă pentru o expresivitate sinceră, susținută de o partitură pianistică complice, menită să sublinieze continuitatea melodică și variațiile timbrale.
Maria Theresia von Paradis (1759–1824) — Sicilienne pentru vioară și pian
Siciliana atribuită Maria Theresia von Paradis oferă un exemplu de transpunere a formelor populare într-un cadru de salon clasic. Ritmul tern și melancolia temei principale creează un efect pastoral‑nostalgic, solicitând interpretarea laënă a frazei şi omogenitatea cântecului între vioară și pian.
Pauline Viardot (1821–1910) — Șase piese pentru pian și vioară
Cele şase piese ale Paulinei Viardot, compuse cu sensibilitate teatral‑vocală, formează o colecție de miniature ce explorează diferite registre afective — de la lirismul intim la vivacitatea episodică. În ele se recunoaște influența marilor modele operistice ale epocii, adaptată la dimensiunea intimă a recitalului de cameră.
Acest program propune nu doar un itinerar sonor plăcut, ci și o reconciliere critică cu repertoriul de femei‑compozitoare, invitând auditorul să redescopere nu doar frumusețea muzicală, ci și pluralitatea istorică a creaţiei muzicale europene.
Despre interpreți
Alina Nauncef îmbină cu placere interpretarea muzicii în diferitele formații muzicale: duo vioară-pian, Cvartetul Impressione și Filarmonica Brasov, unde activează la partida de vioară I, cu activitatea didactica, fiind profesor de vioară la Facultatea de Muzica din Brașov și cu cea managerială, deținând funcția de Prodecan cu studenții. Muzica a însemnat întotdeauna pasiune dar și o meserie, ceea ce a determinat-o să susțină nenumărate recitaluri atât pe scenele țării cât și în străinătate.
Anca Preda a început studiul pianului la 7 ani și și-a desăvârșit pregătirea la Facultatea de Muzică din Brașov. A obținut titlul de doctor la Universitatea Națională de Muzică din București și a câștigat numeroase premii naționale și internaționale. A susținut recitaluri în România, Franța, Italia, Marea Britanie și Spania și a oferit masterclassuri în Portugalia și Spania. În prezent, este conferențiar și prodecan la Facultatea de Muzică din Brașov.
mesageruldecovasna.ro
