Executorul judecătoresc venit joi la Sfântu Gheorghe pentru a pune în aplicare sentinţa Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie, care a decis ca fostul sediu al Băncii Naţionale a României să fie dat în folosinţa Bisericii Ortodoxe, nu a putut finaliza acţiunea, deoarece a fost recuzat de conducerea Consiliului Judeţean (CJ).
Preşedintele CJ, Tamas Sandor a interzis executorului judecătoresc şi reprezentantului Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) să intre în clădire, avertizându-i că procedura nu a fost respectată, prin urmare dacă forţează uşa se fac părtaşi la încălcarea legii.
Aceştia i-au reamintit că au o sentinţă definitivă şi irevocabilă care îi îndreptăţeşte să intre în posesia clădirii, punându-i în vedere că riscă să răspundă penal dacă împiedică executarea.
După un schimb încordat de replici, Tamas Sandor i-a prezentat executorului o cerere de recuzare înregistrată la Judecătorie, amânând astfel executarea silită.
Tamas a menţionat că CJ s-a luptat timp de aproape opt ani de zile în instanţă pentru a obţine această clădire, pe care doreşte să o folosească în interesul comunităţii, dar a pierdut acest proces.
“Nu suntem de acord cu sentinţa, dar ne conformăm. Dar am vrut să arătăm că în acest judeţ nu se întâmplă ce vor alţii, ci ce spune legea şi să fie foarte clar, nici executorul judecătoresc nu este peste lege (…) Probabil că se va pune în mişcare o acţiune penală împotriva mea, dar nu am nici o frică pentru că ştiu că am procedat conform legii şi sunt gata să răspund la acuze în faţa instanţelor“, a spus preşedintele CJ, arătând că reprezentanţii RAAPPS, în calitate de administratori ai clădirii, ar fi trebuit să vină în prealabil să semneze un protocol de predare-primire şi abia apoi să recurgă la executarea silită.
Prezent şi el la această acţiune, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad a menţionat că, în opinia sa, clădirea ar trebui să revină administraţiei locale sau judeţene şi nicidecum Bisericii Ortodoxe.
“Sper că BOR îşi va da seama că nu e un demers corect şi va depune diligenţe ca clădirea să intre în patrimoniul oraşului sau al judeţului. Sau, dacă dorim să dăm unei biserici, atunci să o dăm Bisericii catolice care nu a primit înapoi de la statul român proprietăţile care i-au fost confiscate de comunişti. Cred că ar fi în spiritul ecumeniei ca BOR să facă acest pas“, a spus Antal Arpad.
Şi europarlamentarul Tokes Laszlo, care a venit în judeţul Covasna pentru a susţine campania electorală a Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, s-a deplasat ieri în faţa fostului sediu al BNR din Sfântu Gheorghe pentru a se solidariza în acest caz cu autorităţile locale aflate sub culorile UDMR. Acesta a declarat că “în mod ciudat şi revoltător” statul român foloseşte o “dublă măsură” în relaţia cu bisericile creştine şi că va cere BOR să “nu se folosească de favoritismul de stat“.
Conducerea CJ Covasna şi BOR s-au judecat timp de mai mulţi ani pentru a dobândi dreptul de proprietate, respectiv de folosinţă asupra fostului sediu al BNR, care a fost “pasat“ prin diferite hotărâri de Guvern de la o parte la alta. În cele din urmă, în anul 2010 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză BOR, iar sentinţa este definitivă şi irevocabilă.
Reprezentanţii BOR Covasna nu au vrut să facă comentarii nu privire la acest subiect, spunând doar că politicienii încearcă să altereze bunele relaţii dintre biserici.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
