În Sfântu-Gheorghe există un loc pe care pasionaţii de istorie, cultură şi civilizaţie românească îl pot vizita, pentru a cunoaşte modul în care înaintaşii noştri învăţau cândva carte, în condiţiile austere ale începutului învăţământului instituţionalizat. Un corespondent al Şcolii româneşti din Şcheii Braşovului se află şi în oraşul nostru, pe dealul pe care se înalţă Biserica ortodoxă, vegheată de statuia Mitropolitului Andrei Şaguna. Prima şcoală românească este o clădire restaurată din iniţiativa Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, având binecuvântarea ÎPS Ioan Selejean, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei. Ca orice lăcaş de cultură, clădirea este deschisă nu doar vizitatorilor, dornici să cunoască o secvenţă de istorie, ci tuturor celor care participă la viaţa culturală contemporană.
. .
Un astfel de moment a găzduit şcoala săptămâna trecută, în data de 11 nov. a.c., când s-a desfăşurat aici un dublu eveniment editorial, prilejuit de apariţia cărţilor „Jertfă pentru lumină” de Romulus Cioflec şi „Studii şi articole literare” de Luminiţa Cornea, publicate la Editura Pastel din Braşov. Volumele beneficiază de o prezentare grafică excelentă, expresie a interesului pentru carte manifestat de managerii editurii: doamna Gabriela Daraban, director, şi scriitorul Ion Popescu Topolog, consultant ştiinţific.
Romanul „Jertfă pentru lumină”, opera scriitorului Romulus Cioflec, publicat din iniţiativa fiicelor scriitorului, doamnele Ecaterina Corodeanu şi Eleonora Popa, este o restituire literară, carte care a petrecut peste o jumătate de veac în manuscris. Celălalt volum, „Studii şi articole literare”, având ca autor pe doamna prof. dr. Luminiţa Cornea, reuneşte lucrări de cercetare dedicate scriitorului Romulus Cioflec, episcopului Justinian Teculescu, alte lucrări valoroase din literatura veche, dar şi ale scriitorilor contemporani din zona de centru a Transilvaniei, participanţi la acţiunile culturale din zonă. Întâlnirea a fost coordonată de prof. Luminiţa Cornea, a cărei muncă de cercetare în domeniul culturii covăsnene este binecunoscută, dumneaei reprezentând deja o autoritate în domeniu. Organizarea evenimentului a aparţinut Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, manager dr. Valeriu Kavruk, iar promovarea a fost realizată de muzeograful Cristina Ioana Felea.
Salutând prezenţa în sală a publicului participant la eveniment, prof. Luminiţa Cornea a subliniat recurenţa unor întâlniri literare care punctează cele patru anotimpuri, fiecare dintre acestea fiind indisolubil legat de personalitatea artistică a scriitorului covăsnean. Printr-o schimbare a locului, în centrul întâlnirii s-a aflat tot „Toamna la Romulus Cioflec”, aşa cum se intitula de regulă programul desfăşurat anual la Araci. Titlul programului: „Evocări, toamna cu… Romulus Cioflec” sugerează că invitaţii au fost nu doar spectatori, ci şi protagonişti ai dialogului inspirat de opera sa.
Despre geneza romanului „Jertfă pentru lumină” a vorbit doamna Ecaterina Corodeanu, fiica scriitorului, care a exprimat satisfacţia de a împlini un act recuperator, în memoria autorului. Publicarea cărţii după atât de mulţi ani se explică prin circumstanţele istorice din ţara noastră care nu au permis scoaterea la lumină a teoriilor acreditate de roman. S-a depus un efort deosebit pentru descifrarea manuscrisului afectat de patina timpului. A adus completări despre conţinutul aparte al cărţii domnul Adrian Şcheul, care semnează şi cuvântul de pe coperta a IV-a a volumului, citez:”Suntem invitaţi în ţara şi cultura lui Haşdeu, Scarlat Demetrescu, Mircea Eliade, Ioan Petre Culianu, în comparaţia cărora evident că-l (re)găsim pe Romulus Cioflec şi pe prietenul şi îndrumătorul său Panait Istrati”.
Doamna Gabriela Daraban, Directorul Editurii Pastel din Braşov, a evidenţiat caracterul inedit al romanului „Jertfă pentru lumină” de Romulus Cioflec, stabilind intersesante conexiuni cu literatura de specialitate din domeniul psihologiei, spre care face trimitere şi cartea recent apărută.
Prof. Luminiţa Cornea a lansat invitaţia la lectura acestul roman inedit, afirmând:” Recunoaştem fără îndoială informaţia bogată, sobrietatea, echilibrul narativ, dar şi meritul fanteziei creatoare. Nu-i uşor să treci peste epoci atât de îndepărtate şi să le evoci obiectiv. (…) Cert este că cititorii vor fi surprinşi de lectura romanului inedit Jertfă pentru lumină, după publicarea căruia va fi necesară o reconsiderare a întregii opere a scriitorului Romulus Cioflec”(din pliantul activităţii).
Despre volumul „Studii şi articole literare” al prof. Luminiţa Cornea a vorbit scriitorul Ion Topolog Popescu, membru al Uniunii Scriitorilor, filiala Braşov. Domnia sa a felicitat-o pe autoare pentru „publicarea unei lucrări ştiinţifice cuprinzătoare şi inedite” şi a evidenţiat totodată colaborarea valoroasă a cărturarilor braşoveni cu cei covăsneni, un rol aparte avându-l „dăscăliţele umaniste” de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”. În centrul activităţii acestora s-a aflat interesul pentru studierea fenomenului literar, dar şi coordonarea creaţiei literar-artistice din şcoală, care a dus la afirmarea valorică a tinerilor, laureaţi la concursuri naţionale de poezie. La Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” s-a creat contextul favorizant pentru apariţia antologiilor de texte ale elevilor, ediţii cunoscute şi de publicul braşovean..
Referindu-se la conţinutul cărţii scrise de prof.Luminiţa Cornea, scriitorul Ion Topolog Popescu a subliniat rolul avut în epocă de personalităţile asupra cărora atrage atenţia cartea: „romancierul, dramaturgul, memorialistul, călătorul de la Nord la Sud, participantul direct la evenimentele de la Petrograd din 1917, profesorul de română şi filosofie Romulus Cioflec” şi „episcopul Justinian Teculescu, primul episcop militar după Marea Unire, el însuşi un literat, fiul său, Horia Teculescu, director şi profesor, şi nepotul său Radu, poet prea bine cunoscut”. O comparaţie a scriitorului peregrin Romulus Cioflec cu brăileanul Panait Istrati, i-a permis vorbitorului să adauge: „ Astfel de familii (…) se întâlnesc în tot Ardealul, sunt un fel de stâlpi de neam, de limbă şi de cultură naţională şi europeană. Aşa îi vede şi îi aşează cercetătoarea prof. Luminiţa Cornea în cartea de faţă, mergând în buna tradiţie venită din Şcoala Ardeleană şi academismul clujean”, a încheiat aserţiunea Ion Topolog Popescu, citând din „Mica postfaţă” pe care o semnează pe coperta a IV-a a cărţii.
Publicul prezent la acest eveniment literar s-a putut bucura de posibilitatea iniţierii unui dialog incitant pe marginea celor două volume; a putut străbate cele trei încăperi ale şcolii, care conservă mobilerul de epocă, apreciind totodată eforturile depuse de amfitrionii care au asigurat un decor autumnal stilizat, în ton cu evocarea propusă .
În Cartea de Onoare a Primei Şcoli Româneşti din Sf. Gheorghe s-a scris cu această ocazie o pagină de istorie literară care vine să întregească istoria culturii române din zona Carpaţilor de Curbură.
Mulţumim gazdelor pentru organizarea acestui deosebit eveniment editorial!
Prof. Maria Stoica
