Cotidianul „Mesagerul de Covasna” împreună cu Asociația „Suflet românesc” din Tg. Secuiesc au organizat, vineri, 18 martie și sâmbătă, 19 martie, cu sprijinul Centrului de Cultură Arcuș și al Incubatorului de Afaceri din Târgu Secuiesc, un spectacol ce a avut în centrul său prezentarea volumelor „Caligrafia iubirii”și „Cântare și tăcere” semnate de poetul Ionel Simota. În cadrul evenimentului, actrița Camelia Paraschiv Katai, de la Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, a prezentat un recital deosebit, împreună cu interpretul de muzică folk Andrei Bauer din Iaşi.
Prin acest eveniment, cotidianul „Mesagerul de Covasna” a deschis seria manifestărilor culturale pe care le va dărui publicului covăsnean, și în 2016. Ideea organizării acestor evenimente s-a conturat anul trecut, când poemele scriitorului şi folkistului ieşean Paul Arva şi ale poetei Mihaela Aionesei din Târgu Secuiesc au fost prezentate în cadrul unor spectacole complexe ce au avut loc la Sf. Gheorghe, Covasna, Tg. Secuiesc și Întorsura Buzăului, în care poezia a fost transpusă în jocul actriţei Camelia Paraschiv – Katai sau purtată pe aripile muzicii folk interpretată de Paul Arva și Andrei Bauer.
Ionel Simota, poetul al cărui suflet „ miroase a cozonac de pe vremea bunicii”
Adresându-se publicului prezent vineri, la Centrul de Cultură Arcuș din Sf. Gheorghe, și sâmbătă, la Incubatorul de afaceri din Tg. Secuiesc, la întâlnirea cu poezia minunată a poetului Ionel Simota, directorul cotidianului Mesagerul de Covasna, Maria Graur a spus, printre altele:
„Știți, dragi prieteni, de ceva timp am deschis un „magazin de vise”! Am simțit nevoia să fac acest lucru pentru că în vara anului trecut, în drum spre Onești, unde am avut bucuria să particip alături de Ionel Simota, Camelia Paraschiv, Gigi Filip și Andrei Bauer la lansarea volumului „Caligrafia iubirii”, eveniment organizat de doamna Maria Dohotaru, director al editurii Magic Print din Onești, am aflat, cu tristețe în suflet, că regretatul Ștefan Iordache…„închisese magazinul său cu acest profil”. În melodia compusă de Dan Iagnov, pe versurile Andreei Andrei, artistul spunea, cu nostalgie și regret:
„Am trăit atâta vreme doar din vise;
Le-adunam în inimă și le vindeam,
Le vindeam mereu pe o nimica toată
Dar, în sinea mea, ce mult mă bucuram
Când, în schimbul unui vis primeam un zâmbet,
Din acel surâs mai plămădeam un vis…
Însă, lumea s-a schimbat și pe-alte drumuri s-a grăbit
Sau, poate numai eu am obosit un pic…
Eu găseam adeseori într-o privire
Care se însenina când povestea,
Bucuria de a merge mai departe
Și-alte vise, altor inimi le vindeam;
Le dădeam pe câte-o strângere de mână
Și visam să fac un om mai fericit
Însă, lumea s-a schimbat
Și azi se vând numai pe bani și vise, și iubiri, și suflete, și ani…
Închid ușa, sting lumina, trag oblonul și încui.
Magazinul meu de vise nu mai vinde, nimănui…”
DA, dragi prieteni, am deschis „un magazin de vise”!!! Nu singură am reușit să pornesc această „investiție” de suflet, ci alături de oameni dragi și frumoși, împreună cu care am încercat și încercăm să ducem frumosul către alți oameni. La început am ridicat obloanele, iar pe ușile lui larg deschise a intrat lumina ce a pătruns în toate cotloanele. Încet, încet, rafturile „magazinului meu de vise” au început să se umple…cu gânduri frumoase, cu bucurii, cu lacrimi de fericire, cu iubire primită și dăruită. Visele s-au transformat, pe rând, în realitate, astfel că pe rafturile ce stau să cedeze sub greutatea sentimentelor sunt puse la loc de cinste momentele minunate trăite alături de prieteni dragi- mulți și cu suflete frumoase și luminoase.
Nu pot fi explicate în cuvintele clipele petrecute alături de poeta Mihaela Aionesei, actrița Camelia Paraschiv-Katai, studentul Alin Costache, scriitorul și interpretul de muzică folk Paul Arva, poetul Ionel Simota, interpretul de muzică folk Andrei Bauer, studenta Hanna Hoos și de toți cei ce și-au rupt din timpul lor, ne-au fost alături și au trăit emoția evenimentelor de suflet pe care le-am organizat în cursul anului trecut la Sf. Gheorghe, Covasna, Tg. Secuiesc și Întorsura Buzăului.
Astăzi, aici, Ionel Simota, poetul al cărui suflet „ miroase a cozonac de pe vremea bunicii” ne aduce în dar poemele sale cuprinse în cele mai recente volume editate de acesta „ Cântare și tăcere” și „ Caligrafia iubirii”. Sunt sigură că versurile sale, ce vor prinde viață cu sprijinul actriței Camelai Paraschiv Katai, alături de interpetul de muizcă folk din Iași, Andrei Bauer, ne vor mângâia și încălzi sufletele în această seară de primăvară.
Am deschis un „magazin de vise”! Veniți să luați gânduri frumoase, bucurii, lacrimi de fericire, iubire primită și dăruită…”
„Trupul” poemelor simotiene, „îmbrăcat” de actriţa Camelia Paraschiv – Katai şi purtat pe aripile muzicii lui Andrei Bauer
Poetul Ionel Simota i-a invitat, apoi, pe cei prezenţi, să urmărească recitalul conceput, „pe trupul poemelor” din volumele „Caligrafia iubirii” și „Cântare și tăcere” – de către actriţa Camelia Paraschiv –Katai, împreună cu folkistul ieşean, Andrei Bauer.
„Vă mărturisesc că trăiesc bucuria alături de dumneavoastră, dar şi alături de minunatul meu prieten, Andrei Bauer, care are o voce extrem de frumoasă, fiind unul dintre folkiştii foarte buni. Moldovean de-al meu, din Iaşi, la bază profesor de engleză, Andrei este un tip minunat pe care am avut bucuria să-l cunosc şi care, intrând în colaborare cu actriţa Camelia Paraschiv – Katai, au realizat cumva, pe trupul poemelor mele, un moment foarte frumos, un moment pe care în seara aceasta veţi avea bucuria să-l respiraţi, să-l parcurgeţi. Acest moment cu care eu m-am mândrit şi care a şi fost foarte apreciat pe unde am mai fost -vă mărturisesc că am fost în diverse locuri din ţară cu acest moment, dar şi cu alte momente pe care dorim să le realizăm în continuare printr-o colaborare a Cenaclului Literar <<Buna Vestire>> din Miercurea Ciuc, cu <<Mesagerul de Covasna>>, cu Asociaţia <<Suflet Românesc>>, nou constituită la Târgu Secuiesc (…).” – a declarat poetul Ionel Simota.
A început spectacolul… Vocea caldă a lui Andrei ce a adus în fața publicului din Sf. Gheorghe cântece de o sensibilitate deosebită, compuse de el- text și muzică- completată de vocea Cameliei… când veselă, când întrebătoare, când tristă, au făcut ca toți cei prezenți în sală „să amuțească” și, mai mult, să-și stăpânească cu greu lacrimile ce le inundaseră ochii, și poate, sufletele. Răspunzând invitației noastre de a fi prezent la acest eveniment, Ciprian Anton, cel ce pentru toți cei care îl cunosc este UN ÎNVINGĂTOR, ne-a spus, cu emoție în glas: „ A fost minunat! Aveam nevoie de un astfel de moment de suflet. Am încercat să trăiesc fiecare cuvânt rostit de Camelia dar și să simt prin vene, sunetul chitării lui Andrei.” Un alt participant, abonat al ziarului Mesagerul de Covasna, ne-a mărturisit: „N-am crezut că în orașul nostru, o mână de oameni mai are timp și dorință să ne ofere în dar o seară atât de frumoasă în care emoția trăită mi-a curs dinspre coloana vertebrală, spre inimă. Vă mulțumesc!”
Și noi vă mulțumim, dragi prieteni, că ne-ați fost alături într-o frumoasă seară de primăvară, și vă așteptăm cu drag la următoarele evenimente pe care le vom organiza!
Ana Alina Costache
***
M-am bucurat să simt cum în aer plutește iubirea
„Caligrafia iubirii”, „Cântare și tăcere” , două volume de poeme care s-au înscris frumos în sufletele celor prezenți, sâmbătă, 19 martie, la Incubatorul de afaceri din Târgu Secuiesc.
Actrița Camelia Paraschiv Katai din Sfântu Gheorghe și interpretul de muzică folk cu voce răscolitoare, Andrei Bauer din Iași, au susținut un recital de mare sensibilitate care nu va fi uitat ușor. M-am bucurat să simt cum în aer plutește iubirea, să văd încântarea din ochii invitaților și la final lacrimi de mulțumire pentru un „moment așa minunat…nu am văzut niciodată.Vă rog să mă anunțați și altă dată ” și cel care mă ruga era de etnie maghiară. Ieri am primit un mesaj din partea unei doamne prezente la eveniment:„Poezia a mai câștigat un fan, pe mine. Dar eu nu pot înțelege cum un bărbat poate scrie versuri așa frumoase…”
Am zâmbit larg cerului și singurul răspuns care mi-a venit a fost: pentru că iubește, este sensibil și nu-i e teamă să arate asta. Pentru că scrie poezie ca și cum ar respira …Dacă am greșit sau nu, îi las pe alții să judece. Eu nu pot decât să-i mulțumesc poetului Ionel Simota pentru onoarea făcută prin prezența lui într-un spațiu unde cultura intră precum „cămila prin urechile acului”. Nădăjduiesc că, în timp, ea va ocupa locul pe care-l merită cu mai multă susținere din partea localnicilor. Am avut surpriza de a avea la eveniment două doamne spre 60 de ani venite din Sfântu Gheorghe, care la final mi-au spus: „Nu am putut participa aseară în oraș la noi, așa că am venit la d-voastră și mult ne-a plăcut, dar trebuie să ne grăbim către casă căci s-a întunecat și ochii mei nu mai văd bine drumul de întoarcere…”.
M-au impresionat și mi-am amintit că și Camelia îmi povestea cât de mult a marcat-o prezența la evenimentul din Sfântul Gheorghe a unui tânăr în cărucior cu rotile. Aceștia sunt oamenii care confirmă că „dacă vrei cu adevărat, poți!” restul sunt doar scuze banale. Meritele acestui eveniment sunt ale Mariei Graur, director al Mesagerul de Covasna care mi-a dat o lecție despre cum să mergi înainte doar cu flacăra iubirii și a credinței că nimic nu este în zadar. Mulțumiri pentru prezență și susținere doamnei Luminița Cornea de la care am rămas cu o învățătură: „ Dacă dorești ceva din tot sufletul, reușești!” . Și da, seara de 19 martie 2016 a fost o reușită a celor care știu să dăruiască din prea plinul lor și a celor care au știu să primească acest dar, pentru că pe chipul tuturor am zărit lumina aceea pe care doar iubirea și speranța ți le pot da.
Pe această cale adresez mulțumirile mele celor prezenți la eveniment și nu în ultimul rând protagoniștilor pentru care distanța nu a fost un impediment de a se apropia de sufletele noastre, chiar dacă au venit din Iași, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe…Să ne întâlnim cu aceeași bucurie și altă dată. Respectele mele!
„În inima lui
……………………………………
Dacă vrei să asculți o iubire
Du-te în dreptul inimii lui,
Atinge-i pieptul cu o privire,
Atinge-l fără să-i spui…
În inima lui iubirea aprinde
Poeme ce cântă sublim despre dor,
Doar inima lui în brațe cuprinde
Iubirea, ce curge tât de ușor…” -Ionel Simota
Mihaela Aionesei, Tg Secuiesc
Carte de suflet:
Ionel Simota – „Zborul meu e naștere din soare”
Poezia reprezintă pentru Ionel Simota un dar divin, „supremul dar divin”, cum este numită în ultimul vers din poemul „Poezie” (volumul „Cântare și tăcere”, 2014). Oare poezia caută poetul „pe drumul iubirii”? Sau poetul caută poezia „pe drumul iubirii”? Întrebările noastre au în vedere tema principală a poeziei lui Ionel Simota.
Într-un roman de Stendhal, iubirea definește o persoană și o emoție intensă, creând numai frumos, căci „radix sit intus dilectionis, non potest de ista radia nisi bonum existere”, altfel spus: „să fii înăuntrul tău rădăcină iubirii, căci din această rădăcină nu se poate ivi decât binele!”
Lectura poemelor din volumul „Caligrafia iubirii” de Ionel Simota creează viziunea globală a luminii și a iubirii, a binelui. Doar lumina și iubirea dau naștere poeziei, acel „suprem dar divin”: „Poemele … /Le mângâie, le-așează în lumină”; „Dar tu mai lumină îmi ești / Pentru toate nopțile zămislirii.”
Lumina este motivul central. Alternanța lexemului „lumină” cu diverse sinonime, toate ipostaze ale luminii-iubire, înalță expresivitatea textului liric: „Cu lumânări am să-ți îmbrac povești”, „Lumânări s-aprind la mine-n gând”, „ . . Cu șemineul flăcării din mine”, „Sufletul meu, eternă făclie aprinsă”, „Să cadă blând ca o ninsoare, / Pe lumea-i care-i întristată.”
Asocieri și comparații inedite realizează unitatea indisolubilă dintre lumină-iubire și divinitate: „Astăzi el va făuri ninsoare / Cu mâinile unui înger”, „Dumnezeu a surâs / În colțul lacrimii mele.”
Zămislirea cuvântului întraripat, arta poetică, se află în relația lumină-iubire-Dumnezeu: „A nins dumnezeiește pe pământ / Adânc a nins la mine în cuvânt / Și fulgilor cu mâna unui sfânt … / Le șterg din lacrimi și le cânt” („A nins”); „Azi am închis sărutu-n trupul meu / Spre a-l păstra în taină pe vecie, / Îmbrățișare hărăzită mie, / Surâsul hărăzit de Dumnezeu.”
Conexiunea iubită-iubire și poezie este evidentă în multe poeme: „Să te cuprind în poezie-mi place.” A cuprinde înseamnă îmbrățișare în iubire și lumină. Sau: „Pe buzele ei poezia șoptea / Ca un trandafir ce abia înflorise”, „Să te cuprind rotundă-mbrățișare, / În cuvânt, frumoasa mea mirare.”, „Copacul iubirii / Mi-a crescut în respirație / Ca o zbatere a cuvântului / În trupul tăcerii.”
Zbaterea întru găsirea Cuvântului, plăsmuirea frumosului poetic se aliniază permanentei căutări a luminii, a iubirii, a binelui: „Lumina ta îi dă lumină filei”, „Setea izvorului între buze ardea”, „Alintul frunții tăcute voi fi / Pentru a înflori lumina, / Ca o pată de înger / În respirație.” „Dar mai ales iubirea-n fiecare / Cu glas divin, prin sânge, murmura”, „Sufletul meu a poeme respiră / Sufletul meu a tine respiră, / A palme prelinse pe frunte, prin vis, / A sânge zvâcnind în ochiul închis / Îi e foame de vorbe, / Îi e foame de scris.”(„Sublimele-mi stări”
Aspirația spre înălțare astrală, spre divinitate, este un alt laitmotiv prezent în poezia lui Ionel Simota: „Urc către cerul înstelat”, „Doamne, carnea mea s-o pui în jug, / Dacă mai frumos de-atât se poate (…), Doamne, toată viața fă-mă post, / Rugăciune, fă-mă, care plânge.” („Doamne”)
Opoziția lumină-întuneric evidențiază superioritatea luminii-iubirii: „Noaptea, suprema mea rătăcire”, „Nopțile îmi fură din lumină”.
Puterea tămăduitoare a iubirii prin lumină, o lumină harică, este simțită cu putere: „În păr să-ți prind amestec de culori / Pe care de la îngeri le mai știm”, „Din ochii tăi tristețea să o rup.” Asociațiile insolite de cuvinte oferă o frumusețe aparte poemelor: „În inima lui iubirea trosnea / Așa cum lemnul în sobă troznește”, „În inima lui iubirea aprinde / Poeme ce cântă sublim despre dor, / Doar inima lui în brațe cuprinde / Iubirea, ce curge atât de ușor.”
Ușor scrie poetul Ionel Simota, în tradiția poeziei clasice românești, atât în tehnică cât și în tematică. Datorită iubirii? Iubirea îi dă o asemenea facilitate de a scrie? Ne răspunde chiar poetul, în poemul „Taifas cu Dumnezeu”: „Țin în brațe vise pline / Și țin verbul „a iubi” … / Fără el m-aș risipi.” Zborul pe aripile poeziei, harul poetic al lui Ionel Simota provine din lumină. Ultimul vers din volumul „Caligrafia iubirii” este cât se poate de concludent: „Zborul meu e naștere din soare.”
Prin volumele „Cântare și tăcere” și „Caligrafia iubirii”, lansate recent în cadrul evenimentelor culturale organizate de „Mesagerul de Covasna” la Sf. Gheorghe și Târgu-Secuiesc, Ionel Simota ne asigură, atent, tăcut, subtil, cu lumina harului divin, călătoria pe traseul poeziei de calitate, o poezie specială împodobită cu iubire și lumină.
Ionel Simota s-a cununat cu Poezia privită ca o mireasă. El a înțeles, încă din primele lecturi din Eminescu, că „Numai Poetul / Ca păsări ce zboară / Deasupra valurilor / Trece peste nemărginirea timpului.”
Poetul Ionel Simota trece, cu fiecare volum, peste nemărginirea timpului iar noi, cititorii, suntem fericiți citindu-i versurile. Îi dorim succes deplin în continuare!
P.S. Adăugăm condițiile grafice excelente ale volumelor, cu minunate coperți realizate de tânăra artistă plastică Cosmina Marcela Oltean (tot din Harghita, ca și Ionel Simota).
Luminița CORNEA
