Vânzările de valută venite pe filiera Finanţe – BNR, pentru a acoperi golurile de la buget, limitarea de către BNR la 5 miliarde de lei a sumei cu care împrumută săptămânal băncile comerciale dar şi marcările de profit ale unora dintre speculatorii, rezultate din faptul că în ultimele săptămâni euro nu a reuşit să treacă de 4,59 lei, au permis leului să se întărească pe parcursul săptămânii trecute.
Săptămâna a început calm, cursul coborând de la maximul ultimelor 12 săptămâni de 4,5809 lei, înregistrat în 19 octombrie, la 4,5757 lei. După un uşor puseu de creştere, datorat mai mult factorilor externi, euro revenind aproape de pragul de 1,29 dolari, leul a început să se întărească, cursul coborând vineri la minimul ultimelor două săptămâni de 4,5538 lei, într-o şedinţă fără volume mari de tranzacţionare, care a deschis şi închis la 4,56 lei, pe parcursul ei fiind atins un minim de 4,5515 lei.
Volatilitatea dolarului a fost mai mare, cursul fiind influenţat de parcursul monedei americane faţă de cea europeană, minimul fiind de 3,5051 iar maximul de 3,5380, vineri el fiind stabilit la 3,52 lei. Francul elveţian a scăzut vinerea trecută de la 3,7885, la finalul săptămânii precedente, la 3,7634 lei.
În piaţa la termen de la Sibiu, raportul euro/leu cu scadenţa decembrie a fluctuat între 4,567 şi 4,5999 lei, tranzacţiile pe martie realizându-se la 4,62 lei, semn că investitorii se aşteaptă la o înrăutăţire a evoluţiei leului, în contextul apropierii de momentul alegerilor parlamentare dar şi a perspectivelor economice ale României.
Primii care au semnalat posibilitatea înrăutăţirii mediului economic au fost experţii FMI care au afirmat că intensificarea puternică a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra României, fiind posibilă o scădere economică de 5% şi o depreciere a leului cu 15-20%. La puţin timp după aceştia a fost publicată prognoza Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind creşterea economică a României de la 0,8%, cât se estima în iulie, la 0,5%, motivele fiind criza euro, evoluţia agriculturii şi incertitudinea politică.
În regiune, moneda poloneză s-a depreciat faţă de euro, coborând vineri la 4,135 – 4,164 zloţi, în timp ce moneda maghiară s-a stabilizat în jurul pragului de 280 forinţi.
Volatilitatea perechii euro/dolar a fost destul de ridicată, aceasta coborând de la 1,3082, la începutul săptămânii, la 1,2883 la finele ei, pentru a închide pe pieţele americane la 1,2930 dolari. Menţinerea echilibrului la 1,29 dolari se datorează poziţiilor de protejare pe care şi le iau investitorii în perspectiva alegerilor prezidenţiale din SUA care se anunţă de pe acum a fi foarte fierbinţi.
Pe sibex.ro, euro s-a tranzacţionat pe decembrie la 1,2898 – 1,3083, respectiv la 1,302 – 1,3041 dolari pe martie, în timp ce uncia de aur a fluctuat pe decembrie între 1.707,8 şi 1.718,6 dolari.
Analiza cuprinde perioada 22 – 26 octombrie. (R.G.)
